Ce se întâmplă în organism după cafeaua de dimineață

Diverse teorii au încercat de-a lungul timpului să stabilească dacă este benefic sau nu să bem cafea. Cele mai recente studii arată ce efecte are cafeaua asupra organismului dimineața. 

Ceașca de cafea de dimineață nu doar că te trezește pentru o nouă zi, ci oferă și un impuls miliardelor de microbi prietenoși din sistemul tău digestiv. Tot mai multe studii arată că espresso-ul poate influența pozitiv microbiomul intestinal – adică bacteriile bune din intestin – contribuind astfel la o sănătate generală mai bună și, posibil, o viață mai lungă. 

„Microbiomul este format din numeroase specii de bacterii benefice care acționează împreună și individual pentru a ne îmbunătăți sănătatea. Aceste microorganisme sunt tot mai recunoscute pentru rolul lor benefic asupra sănătății metabolice, gestionării greutății și sănătății mintale”, explică Nicola Shubrook, nutriționist autorizat și practician în medicină funcțională. 

Mai exact, cafeaua conține compuși care acționează ca prebiotice – adică oferă hrana necesară bacteriilor probiotice pentru a se dezvolta și a funcționa corect.

Ce se întâmplă în organism după cafeaua de dimineață

Cafeaua influențează flora intestinală în două moduri. În primul rând, cofeina stimulează activitatea unor bacterii benefice din intestin. 

Un studiu publicat în 2023 în revista Nutrients a analizat legătura dintre cofeină, consumul de cafea și microbiomul colonului. Rezultatele au arătat că persoanele care beau cafea în mod regulat au o diversitate microbiană mai mare, cu un număr crescut de bacterii benefice precum Alistipes și Faecalibacterium – considerate protectoare împotriva fibrozei hepatice și a bolilor cardiovasculare – și un număr mai mic de bacterii dăunătoare, precum Erysipelatoclostridium, asociate cu probleme intestinale. 

Un studiu anterior a arătat că consumul de cafea este asociat și cu o creștere a bacteriilor Bifidobacterium, care ajută la digestia fibrelor și la prevenirea infecțiilor, arată The Telegraph.

Polifenolii din cafea sunt antioxidanți naturali

Cafeaua este, de asemenea, o sursă importantă de polifenoli – compuși vegetali prezenți în fructe, legume, ceai, ciocolată neagră, vin și condimente. 

„Polifenolii au rol antiinflamator și antioxidant în organism. Aceștia pot reduce riscul de cancer prin neutralizarea radicalilor liberi, substanțe care pot deteriora celulele”, subliniază Shubrook. 

Unul dintre polifenolii principali din cafea este acidul clorogenic. Potrivit unui studiu din 2020, publicat în Experimental and Clinical Sciences, persoanele care au consumat cafea bogată în acid clorogenic au prezentat un risc redus de diabet de tip 2 și de boală hepatică grasă non-alcoolică – și au pierdut, de asemenea, în greutate. 

Studiile arată că cofeina stimulează colonul, ducând la mișcări intestinale regulate. Un studiu din 1990 a demonstrat că persoanele care beau cafea resimt nevoia de a merge la toaletă în aproximativ 30 de minute de la consum.

Neagră sau cu lapte? Cum este mai sănătos să bei cafeaua

Specialiștii sunt, în general, de acord că o cafea neagră este mai sănătoasă decât un cappuccino, latte sau flat white. 

„Laptele poate împiedica absorbția polifenolilor. Adăugarea de frișcă sau zahăr transformă cafeaua într-un desert. Zahărul are efecte mai nocive asupra glicemiei decât are cafeaua efecte benefice”, explică Julia Kopczyńska, microbiolog la Institutul Polonez de Biochimie și Biofizică din Varșovia.

Există două tipuri principale de boabe de cafea: Arabica și Robusta. Fiecare are proprietăți diferite în funcție de gradul de prăjire. Cafeaua mai puțin prăjită păstrează mai mulți antioxidanți și are un conținut mai ridicat de cofeină. În plus, Robusta prăjită ușor conține mai mulți antioxidanți decât Arabica prăjită ușor.

Adăugarea de condimente naturale – în loc de zahăr sau siropuri – poate aduce beneficii suplimentare. Cardamomul are efect antiinflamator și reglează glicemia, ghimbirul reduce durerea, îmbunătățește digestia și scade colesterolul, iar turmericul, adăugat în lapte, are efecte pozitive asupra metabolismului și sistemului imunitar.

Câte cești de cafea pe zi sunt benefice organismului

Un studiu despre longevitatea locuitorilor din „zonele albastre” ale Europei, precum Sardinia sau Ikaria, a arătat că majoritatea centenarilor beau 2 – 3 cești de cafea neagră pe zi. 

O cafea preparată acasă conține între 70 mg și 140 mg de cofeină, în funcție de tipul boabelor și de metoda de preparare. Este important de știut câtă cofeină conține cafeaua consumată, deoarece limita recomandată este de 400 mg/zi. Peste 600 mg poate duce la insomnie și hipertensiune. 

Felul în care îți prepari cafeaua afectează conținutul de compuși benefici sau dăunători. Cafeaua la filtru conține mai puține uleiuri și mai puțină cofeină decât cea nefiltrată. Totuși, metodele nefiltrate păstrează mai mult cafestol și kahweol – substanțe cu proprietăți antiinflamatorii, antidiabetice și anticancerigene.