Cheagurile de sânge au aspectul unui gel. Ele nu sunt totdeauna nocive. Cheagurile sunt benefice atunci când se formează în urma rănilor sau tăieturilor, deoarece opresc sângerarea „sigilând” rana.
Atunci însă când cheaguri se formează în vene fără un motiv anume şi nu se dizolvă în mod natural, e momentul să mergeți de urgență la medic. Dacă sunt localizate în picioare, plămâni sau creier, aceste cheaguri pot genera probleme deosebit de grave.
Cauzele formării cheagurilor de sânge
Cheagurile de sânge iau naştere prin unirea plachetelor (componente din sânge) cu proteinele plasmatice. În urma acestei uniri rezultă o masă semisolidă. Cum am arătat, procesul apare mai ales în urma rănilor, fiind un mod natural de acțiune al corpului. Alte ori, procesul nu e vizibil.
Iată câteva semne ale cheagurilor de sânge. Dacă aveți unul din semne, mergeți urgent la medic:
- Tuşeşti cu sânge;
- Inima bate rapid;
- Ameţeşti şi ai stări de leşin;
- Respiri greu, ai dureri în piept şi senzaţia de contricţie toracică (presiune în piept);
- Durerile din piept radiază spre umeri, braţe, spate sau maxilar;
- Eşti slăbit şi îţi amorţeşte faţa, braţul ori piciorul;
- Ai dificultăţi în vorbire sau în a-i înţelege pe ceilalţi (afazia);
- Vezi în ceaţă.
Înroşirea, durerea şi umflarea unei regiuni din braţ sau picior sunt alte semnale că ai putea avea cheaguri de sânge care îngreunează circulaţia normal sangvină, scrie CSID.ro.
Cum poţi preveni cheagurile de sânge
Pentru a reduce riscul formării cheagurilor de sânge, medicii recomandă să ţineți cont de câteva sfaturi. Evitați să stați în şezut o perioadă îndelungată. La fiecare 50 de minute e recomandat să faceți mișcare, pentru a pune sângele în mişcare. Faceți multă mișcare. Chiar și după o intervenție chirurgicală, e recomandat să vă mișcați. Consumați multe lichide: deshidratarea favorizează apariția cheagurilor. Adoptați un stil de viaţă sănătos.
Factori de risc
Printre factorii de risc şi bolile care ar putea duce la apariţia cheagurilor de sânge se numără:
- Sindromul antifosfolipidic (o tulburare a coagulării caracterizată printr-o susceptibilitate crescută la formarea de tromboze arteriale şi venoase)
- Anumite medicamente (contraceptivele orale, terapia hormonală, medicamentele împotriva cancerului de sân)
- Factorul V Leiden (tulburare genetică ce se caracterizează prin şanse crescute de a dezvolta cheaguri anormale de sânge)
- Istoricul familial
- Hernia hiatală
- Infarctul
- Boala arterială periferică
- Sarcina
- Policitemia vera (o afecţiune a sângelui în care măduva osoasă prouce în exces celule sanguine eritrocite, trombocite şi leucocite)
- Statul prelungit în şezut sau în poziţia culcat
- Fumatul
- Embolismul pulmonar (obstrucţia unei artere pulmonare)
- Accidentul vascular cerebral
- Intervenţiile chirurgicale
Sursa foto: Pixabay
Exclusiv. Prințul Nicolae al României s-a făcut apicultor
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook