Simona Ionescu / Redactor Șef

Dr. Mihaela Bilic dezvăluie dieta completă pentru un abdomen plat. Ajută și la sindromul de colon iritabil

Dr. Mihaela Bilic dezvăluie dieta completă pentru un abdomen plat. Ajută și la sindromul de colon iritabil
Provocarea unui abdomen plat dă bătăi de cap celor ce se aventurează să urmeze o dietă. Dr. Mihaela Bilic a dezvăluit exact care sunt alimentele care împiedică ajungerea la rezultatul mult dori, dar și de ce trebuie să ne ferim dacă avem sindrom de colon iritabil, care duce la balonare.

Dr. Mihaela Bilic a vorbit recent despre problema simptomului de colon iritabil, care afectează un număr semnificativ din populație la un moment dat. Simptomele de balonare, gaze și dureri abdominale sunt doar câteva dintre cele care apar în acest caz. 

În afară de acest aspect, toată lumea își dorește un abdomen plat, care poate fi o provocare atunci când sunt consumate alimentele nepotrivite. Vinovații ar fi, de cele mai multe ori, carbohidrații care fermentează rapid în intestin, distrugând astfel șansa la un abdomen plat. 

Carbohidrații, dușmanii abdomenului plat 

„Toată lumea se plânge de balonare, tulburări digestive sau dureri abdominale. Și toată lumea se ferește de carbohidrați- lactoza, fructoza, manitolul, sorbitolul sunt puse pe lista neagră a ingredientelor care ridică probleme și intoleranțe alimentare. 

Chiar și cei care nu suferă de sindromul de colon iritabil au ajuns să evite carbohidrații care fermentează rapid în intestin de dragul unui abdomen plat/nebalonat”, conform doctoriței. 

Dieta FODMAP, perfectă pentru reducerea simptomelor de colon iritabil 

Dr. Bilic vine cu soluția în dieta FODMAP, care are ca scop evitarea consumului de anumite zaharuri, care pot duce la disconfort. 

Sindromul de colon iritabil duce la o serie de simptome precum balonare, gaze sau constipație

„Nutriționiștii au venit în întâmpinarea acestui obiectiv și au elaborat regimul FODMAP- acronimul de la oligozaharide, dizaharide, monozaharide și polioli fermentabili. Dieta propune o alimentație în care este redus la maxim consumul acestor zaharuri, în dorința de a scăpa de disconfortul intestinal. 

Chiar dacă nu are consecințe grave asupra sănătății, sindromul de colon iritabil afectează sever calitatea vieții pacienților. Printre factorii declanșatori sau agravanți ai bolii este menționat stresul, oboseala și dezechilibrul microbiotei intestinale. Se pare că anumite substanțe rezultate din fermentația FODMAP joacă un rol în apariția simptomelor precum constipație sau diaree, gaze, balonare și dureri abdominale.

Lista de alimente fermentabile 

Doctorul Mihaela Bilic vine în întâmpinare cu lista alimentelor care fermentează ușor și de care trebuie să ne ferim, dacă vrem un abdomen plat, care nu se balonează. 

„Care sunt alimentele ușor fermentabile, cu conținut crescut de FODMAP?

  • dintre legume: anghinare, mazăre, sparanghel, broccoli, conopidă, ceapă, praz, ciuperci 
  • dintre fructe cele bogate în fructoză și polioli: fructe uscate, mere, smochine, cireșe, mango, piersici, pere, prune
  • dintre produsele lactate, cele care conțin multă lactoză: lapte de oaie, capră și vacă, brânza proaspătă și iaurturile
  • dintre leguminoase: năut, fasole albă și roșie, linte plus  fistic și nuca de Caju la oleaginoase
  • dintre cereale, toate produsele pe bază de grâu, secară și orz
  • Adăugați la asta toate produsele de patiserie și cofetărie care conțin zahăr, plus băuturile dulci și sucurile”, a continuat Bilic. 

Listă de alimente anti-balonare 

În ceea ce privește alimentele sigure anti-balonare, Dr. Bilic reamintește o varietate largă: 

„Chiar dacă lista alimentelor care trebuie evitate este lungă, nu vă speriați, avem și opțiuni sărace în FODMAP, numite chiar alimente anti-balonare.

Doctorul Mihaela Bilic vine în întâmpinare cu lista alimentelor care fermentează ușor și de care trebuie să ne ferim, dacă vrem un abdomen plat, care nu se balonează.
Sursa: low-fodmap.ro
  • legume: morcov, castravete, fasole verde, ridichi, spanac, dovlecel, varză, salată, roșii
  • fructe: portocale, clementine, mandarine, kiwi, grepfrut, struguri, banane, căpșuni, zmeură, pepene, ananas
  •  toate brânzeturile și cașcavalurile, plus laptele fără lactoză
  •  dintre cereale, produsele pe bază de orez, ovăz și quinoa. 
  • La capitolul dulciuri se poate folosi siropul de arțar și ciocolata neagră. Nucile și alunele sunt permise, la fel și toate alimentele proteice: ouă, carne albă și roșie, pește, fructe de mare”. 

Dieta FODMAP, potrivită pentru cei cu afecțiuni digestive diverse

„Oricine suferă de tulburări digestive și disconfort abdominal poate să apeleze la această dietă și să reducă cantitatea de FODMAP din alimentație. Se începe cu eliminarea lor completă timp de 6-10 săptămâni, apoi se reintroduc treptat unul câte unul, ca să fie descoperit care dintre FODMAP este vinovat de apariția problemelor digestive. 

Regimul trebuie completat cu suplimente cu probiotice, care să echilibreze și să întărească microbiota intestinală. 

Cei cu afecțiuni digestive pot urma dieta FODMAP

Dieta FODMAP este recomandată mai ales persoanelor care suferă de sindromul de colon iritabil, dar și pentru alte afecțiuni digestive funcționale: boală inflamatorie intestinală, colită ulcerativă, boala Chron, tulburări digestive post-infecțioase, intoleranță la lactoză, fructoză etc. Alături de regimul alimentar, trebuie folosite probiotice autorizate FODMAP”, continuă Bilic. 

Probioticele, obligatorii în orice schimbare alimentară 

Dr. Bilic lansează și o atenționare, căci orice fel de modificare în regimul alimentar pune în pericol sănătatea digestivă. Astfel, sunt recomandate probiotice, pentru a preveni dereglările. 

„La orice schimbare de dietă sau când eliminăm anumite produse din alimentație, punem în pericol sănătatea digestivă. Fără fibre și carbohidrați coloniile de bacterii benefice din intestin nu au cu ce se hrăni și vor muri. Echilibrul digestiv și tranzitul intestinal optim depind de o microbiotă bine reprezentată, iar completarea, diversificarea și întărirea ei se face cu suplimente de probiotice”, mai scrie doctorița. 

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre
Stiri parteneri