Poluarea din marile orașe îi prostește pe oameni. O face încet, dar sigur. Vinovate ar fi pulberile în suspensie, PM2,5. O echipă de doctori în științe de la Universitățile din Queensland (UQ), Australia, şi Carnegie Mellon, Statele Unite, a constatat că expunerea la poluarea atmosferică are un impact negativ asupra capacităţii şi funcţionării creierului uman.
Studiul, publicat marţi în cadrul unei serii în jurnalul National Bureau of Economic Research (NBER), a fost bazat pe date de la peste 100.000 de persoane care au folosit aplicaţia pentru telefoane mobile Luminosity, destinată stimulării creierului. Aceste informaţii au fost asociate ulterior cu cele referitoare la calitatea aerului din zona participanţilor. Astfel, a fost măsurată capacitatea de gândire a adulţilor expuşi la diferite niveluri de poluare a aerului cu particule fine (PM2,5).
Ce reprezintă PM2,5
PM2.5 reprezintă indicatorul tehnic pentru cele mai periculoase pulberi în suspensie. Este vorba de fire de praf detectabile în aer în special în oraşele mari. Cifrele din denumire se referă la dimensiune. Ele indică faptul că e vorba de particule de numai 2.5 microni. Spre deosebire de pulberile mai mari, cele din categoria PM2.5 pătrund adânc în plămâni, sunt greu de îndepărtat şi provoacă o reacţie a sistemului imunitar. Mai precis, celulele de apărare ale organismului le confundă cu bacteriile şi încearcă să le omoare.
Oamenii de știință au semnalat pierderea inteligenței celor expuși la PM2,5
„Am constatat că expunerea la niveluri uşor ridicate de PM2,5 a determinat un jucător să scadă cu aproape şase puncte pe o scară de 100 de puncte”, a declarat cercetătoarea principală Andrea La Nauze din cadrul UQ. E pentru prima dată când a fost examinat impactul imediat al poluării asupra funcţiei cognitive. „Jocurile pe care le-am studiat au vizat şapte funcţii cognitive, respectiv memoria, abilitatea verbală, atenţia, flexibilitatea, capacitatea de a efectua calcule matematice, viteza şi rezolvarea problemelor”, a mai spus La Nauze.
Cei mai afectați sunt tinerii. Cu alte cuvinte, tinerii expuși la poluare își pierd mai repede funcția cognitivă decât persoanele trecute de 50 de ani expuse la același mediu poluant. Cifrele sunt chiar alarmante. „Dacă ai sub 30 de ani şi eşti expus la acest nivel de poluare, funcţia ta cognitivă scade într-o măsură similară îmbătrânirii cu 15 ani”, a adăugat specialista.
Odată cu pierderea inteligenței apar afecte economice grave
Cele mai recente studii arată că mai există un efect alarmant. Schimbările ce intervin la nivelul funcţiei cognitive au impact asupra productivităţii forţei de muncă.
Un raport publicat luni de Agenţia Europeană de Mediu (AEM) a indicat că poluarea cu particule fine a provocat 307.000 de decese premature în Uniunea Europeană în 2019. Potrivit raportului, mai mult de jumătate din aceste vieţi ar putea fi salvate dacă cele 27 de ţări membre ar respecta noile obiective privind calitatea aerului stabilite recent de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).
Sursa foto: Pixabay
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook