Încă de când trăia, Maica Siluana Vlad s-a cosacrat în opinia publică drept o personalitate importantă a bisericii ortodoxe. Ea a murit la 77 de ani, acum trei ani, iar în prezent a devenit virală pe rețelele sociale. TikTok-ul și Instagramul sunt invadate de clipuri cu călugărița fenomen, în care aceasta dă sfaturi de bună conviețuire între soți sau explică bunul mers al vieții creștine în familie.
De exemplu, cum ar trebui să arate o zi obișnuită din viața unui soț tânăr. Mai în glumă, mai în serios, punctează: „Înainte să te dai jos din pat îți pupi soția. Doar o pupi! Nu te apuci de „altceva”. E dimineață, nu avem timp!”, spune într-un clip care a strâns peste 23.000 de aprecieri.
View this post on Instagram
Maica Siluana Vlad, coordonatoarea Centrului de Formare și Consiliere „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” și stareța Mănăstirii „Sfântul Siluan Athonitul” din Iași, dar mai ales o personalitate importantă a bisericii ortodoxe, a trecut la cele veșnice în seara zilei de 8 iunie 2021, la câteva zile după ce împlinise 77 de ani.
De atunci, Maica Siluana Vlad a rămas în mentalul colectiv prin numeroasele conferințe și prelegeri susținute pe teme de actualitate precum relațiile tinereții, treptele iubirii, familia în societatea de azi, sursa depresiei omului modern, cunoașterea de sine, viața duhovnicească și multe altele.
Până la 30 de ani, maica Siluana Vlad a fost atee declarată
Eugenia Vlad, după cum a fost botezată când a venit pe lume, în 1944, a fost, așa cum a mărturisit deseori, atee până la vârsta de 30 de ani. Originară dintr-o familie de țărani cu cinci copii, din Ciulinii Bărăganului, Eugenia a fost influențată de experiențele familiale, în special de trecerea tatălui său prin prizonierat în Uniunea Sovietică, perioadă care l-a determinat să adopte idei comuniste.
Când a crescut, tânăra Eugenia a plecat la București, unde a studiat filosofia la Universitate și, după absolvire, a predat filosofia timp de un an ca preparator la Universitatea din Galați. Implicarea ei în acțiuni sociale s-a intensificat, mai ales alături de tineri, iar după 1990 a fost implicată în fondarea Asociației Studenților Creștini Ortodocși Români (ASCOR) din Galați, conform doxologia.ro.
@p.bartholomaeos 📢 De ce? Maica Siluana Vlad #familie #relație #spiritualitate #Dumnezeu #rugăciune ♬ Originalton – p.bartholomaeos
Această schimbare radicală în direcția spirituală a vieții ei arată că, în fond, fiecare individ poate experimenta transformări profunde și că drumul spre căutarea sensului vieții poate conduce la căi neașteptate de împlinire personală.
„Orientarea mea filosofica era existențialistă-tragică. Citeam mult literatura din afară, poate de asta mă urmarea Securitatea. Eram un om nonconformist, ascultam muzica, spuneam ce gândeam şi poate de asta eram considerată un om periculos. M-au îndepărtat apoi cei din Securitate. Am avut tot felul de slujbe apoi ca secretar, bibliotecar, mai țineam unele cursuri facultative”, spune ea.
Apropierea de cele sfinte: Sufeream de o nevoie de sens”
Tânăra Eugenia Vlad s-a apropiat de cele sfinte între vârsta de 35 si 40 de ani, când a trecut printr-o criza spirituală care a sfârșit prin a o apropia de Dumnezeu. „Sufeream de o nevoie de sens. Așa l-am găsit pe Dumnezeu. Prietenii mei râdeau de mine, spuneau că „am căzut în folclor”, a mai mărturisit maica Siluana, iar aceste confesiuni au fost adunate în cartea „Spovedanie neterminată”, semnată Gena Geamanu.
S-a călugărit la vârsta de 49 de ani, în anul 1993, la Mănăstirea Christiana din Bucureşti, la îndrumarea duhovnicului său. Odată intrată în mănăstire, şi-a continuat activitatea caritabilă şi socială, desfăşurând activităţi de binefacere pentru copiii străzii şi oferind îndrumare tinerilor care o căutau în număr tot mai mare.
În 2001 s-a mutat la Mănăstirea Jitianu, lângă Craiova, iar cu binecuvântarea IPS Părinte Teofan, pe atunci Mitropolit al Olteniei, a înfiinţat Centrul de formare şi consiliere „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”, care funcţionează până astăzi la Iaşi. Tot la Iași a devenit stareța Mănăstirii „Sfântul Siluan Athonitul”.
Sursa foto: Facebook
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook