Litografii cu lăcașe de cult ridicate în București în prima jumătate a secolului al XVIII-lea recompun imaginea de oraș al bisericilor și al mănăstirilor. Expoziția, realizată în jurul frescelor de la Mănăstirea Văcărești, aduce în prim plan imaginea Capitalei într-o epocă fascinantă, care a pregătit trecerea la modernitatea românească.
Vizitatorii își vor putea astfel imagina spațiul citadin bucureștean în care erau etalate veșmintele, luxul, dar și culoarea, prin această scurtă incursiune în spațiul dintre zidurile domnești.
Icoane și obiecte de cult, monede de secol XVIII, piese de arheologie medievală, veșminte de epocă și accesorii, gravuri, documente, litografii, obiecte de artă decorativă, toate din colecțiile Muzeului Municipiului București, oferă o imagine a Bucureștiului valaho-fanariot din vremea domniei ctitorului mănăstirii Văcărești, Nicolae Mavrocordat. Vizitatorii își pot face astfel o imagine a vieții creștine de aici, dar și asupra vieții cotidiene.
”Bucureștiul secolul XVIII, capitala necontestată a Țării Românești în epoca fanariotă, devastat de războaie și calamități periodice, izbutește să renască de mai multe ori din propria cenușă, dobândind un aspect eclectic și cosmopolit, deopotrivă oriental și occidental. Credința creștină a constituit, și în veacul fanariot, un important reper al bucureșteanului, indiferent de mediul social din care provenea.
Ctitorii bisericilor bucureștene aparțin tuturor claselor sociale, chiar și meșteșugarilor și negustorilor, fețelor bisericești, dar și domnilor. În ciuda obligațiilor financiare în creștere față de Înalta Portă și a duratei relativ scurte a domniei, mulți dintre primii fanarioți au dorit să își lege numele de cel puțin o ctitorie. Primul domn fanariot din Țara Românească, Nicolae Mavrocordat (1716, 1719-1730) ridică la Văcărești cel mai mare ansamblu monastic pe care l-a cunoscut vreodată Țara Românească.
Tot el reface Paraclisul Mitropoliei Bucureștilor, în vreme ce fiul său, Constantin Mavrocordat (1730, 1731-1733, 1735-1741, 1744-1748, 1756-1758, 1761-1763) zidește mănăstirea Sfântul Spiridon Vechi la 1747, repară și extinde Biserica Bunei Vestiri de la Curtea Domnească”, transmit organizatorii expoziției
Muzeul Municipiului București păstrează vestigiile de la Mănăstirea Văcărești, cea care a fost demolată în decembrie 1984 din ordinul lui Nicolae Ceaușescu. Fresce din ansamblul monumentului pot fi văzute în sălile Palatului Suțu. Noua expoziție de la Palatul Suțu poate fi vizitată începând cu data de 3 iulie, de miercuri până duminică (inclusiv), între orele 10.00 – 18.00 (17.30 ultima intrare).
Bucureștiul secolului XVIII se dezvăluie prin litografii autentice și fresce spectaculoase de la Mănăstirea Văcărești. Această perioadă extraordinară a Bucureștiului secolului XVIII redă imaginea unui oraș plin de culoare, unde luxul și spiritualitatea se întâlneau în spațiul domnesc. Expoziția captivantă despre Bucureștiul secolului XVIII aduce în prim plan momente de o rară frumusețe și importanță istorică pentru identitatea românească. Când ajunge Bucureștiul la temperaturi de 20 de grade. Prognoza meteorologilor pentru aprilie 2026.
Face parte din echipa Rețete și vedete încă de la lansarea publicației, în 2020, aducând cu ea o experiență de peste 20 de ani în presa scrisă, la Evenimentul Zilei, dar și în agenții de presă internaționale (Agence France Presse și Associated Press) și radio (Radio 21). De asemenea, activează cu succes și în domeniul relațiilor publice, îmbrățișând proiecte de PR cultural și de business. Este, de mulți ani, PR-ul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara și co-fondator la o publicație unică în peisajul media național, dedicată celor mici și părinților lor, Știri pentru copii.
