Descoperiți cum era Bucureștiul familiei Mavrocordat

Litografii cu lăcașe de cult ridicate în București în prima jumătate a secolului al XVIII-lea recompun imaginea de oraș al bisericilor și al mănăstirilor. Expoziția, realizată în jurul frescelor de la Mănăstirea Văcărești, aduce în prim plan imaginea Capitalei într-o epocă fascinantă, care a pregătit trecerea la modernitatea românească.

Vizitatorii își vor putea astfel imagina spațiul citadin bucureștean în care erau etalate veșmintele, luxul, dar și culoarea, prin această scurtă incursiune în spațiul dintre zidurile domnești.

Icoane și obiecte de cult, monede de secol XVIII, piese de arheologie medievală, veșminte de epocă și accesorii, gravuri, documente, litografii, obiecte de artă decorativă, toate din colecțiile Muzeului Municipiului București, oferă o imagine a Bucureștiului valaho-fanariot din vremea domniei ctitorului mănăstirii Văcărești, Nicolae Mavrocordat. Vizitatorii își pot face astfel o imagine a vieții creștine de aici, dar și asupra vieții cotidiene.

”Bucureștiul, capitala necontestată a Țării Românești în epoca fanariotă, devastat de războaie și calamități periodice, izbutește să renască de mai multe ori din propria cenușă, dobândind un aspect eclectic și cosmopolit, deopotrivă oriental și occidental. Credința creștină a constituit, și în veacul fanariot, un important reper al bucureșteanului, indiferent de mediul social din care provenea.

Au început înscrierile la școala profesională 2020. Toți elevii primesc bursă

Până la 36 de ani, a fost lovit de cinci ori de mașini

Ctitorii bisericilor bucureștene aparțin tuturor claselor sociale, chiar și meșteșugarilor și negustorilor, fețelor bisericești, dar și domnilor. În ciuda obligațiilor financiare în creștere față de Înalta Portă și a duratei relativ scurte a domniei, mulți dintre primii fanarioți au dorit să își lege numele de cel puțin o ctitorie. Primul domn fanariot din Țara Românească, Nicolae Mavrocordat (1716, 1719-1730) ridică la Văcărești cel mai mare ansamblu monastic pe care l-a cunoscut vreodată Țara Românească.

Tot el reface Paraclisul Mitropoliei Bucureștilor, în vreme ce fiul său, Constantin Mavrocordat (1730, 1731-1733, 1735-1741, 1744-1748, 1756-1758, 1761-1763) zidește mănăstirea Sfântul Spiridon Vechi la 1747, repară și extinde Biserica Bunei Vestiri de la Curtea Domnească”, transmit organizatorii expoziției

Muzeul Municipiului București păstrează vestigiile de la Mănăstirea Văcărești, cea care a fost demolată în decembrie 1984 din ordinul lui Nicolae Ceaușescu. Fresce din ansamblul monumentului pot fi văzute în sălile Palatului Suțu. Noua expoziție de la Palatul Suțu poate fi vizitată începând cu data de 3 iulie, de miercuri până duminică (inclusiv), între orele 10.00 – 18.00 (17.30 ultima intrare).