Potrivit calendarului ortodox, Moșii de Iarnă se cinstesc în sâmbăta dinaintea Duminicii Înfricoșătoarei Judecăți, numită și Duminica Lăsatului sec de carne, marcând începutul pregătirilor pentru Postul Paștelui. În 2026, această dată pică pe 14 februarie. Ce tradiții și obiceiuri sunt mai puțin cunoscute de români în „Sâmbăta piftiilor”.
Potrivit tradiției, Moșii de iarnă sau sâmbăta morților cinstită pe 14 februarie 2026 are rădăcini în agapele creștine primitive și în credințele precreștine despre sufletele rătăcitoare.
Sâmbăta morților mai este cunoscută și ca „Sâmbăta piftiilor”
Una dintre tradițiile aproape uitate este legată de „Sâmbăta Piftiilor”, un nume popular dat Moșilor de Iarnă în Oltenia și Muntenia, unde această zi marchează ultima ocazie de a savura mâncăruri grase înainte de post. Se crede că în această zi, sufletele morților coboară pe pământ pentru a se hrăni cu ofrandele pregătite de vii.
Astfel, gospodinele pregătesc piftie, nu doar pentru masă, ci și pentru pomână. Tradiția cere ca vasul întreg, cu tot conținutul, să fie dus la biserică pentru sfințire și împărțit săracilor sau vecinilor.
Ce rămâne neconsumat până la răsăritul soarelui de duminică trebuie aruncat imediat, de preferință în curte sau în grădină. Tradiția spune ca în caz contrar, păstrarea acestuia aduce „friguri veșnice” celor care consumă piftia rămasă. E vorba de un tremur incontrolabil, asemănător „jeleului” care ar dura tot anul.
Piftia se fierbe cu o cruce de lemn înfiptă în oală
De Sâmbăta morților se împarte piftie, care se sfințește la biserică. Sursă foto: jurnalul
În satele din Vâlcea, un alt ritual completează această practică. Piftia se fierbe cu o cruce de lemn înfiptă în oală, simbolizând protecția împotriva spiritelor malefice care ar putea „îngheța” sufletele.
Dacă oala se răstoarnă accidental în timpul fierberii, se consideră un semn rău și gospodina trebuie să reverse conținutul pe pământ, invocând un descântec scurt: „Suflete rele, plecați la locurile voastre, că iarna trece și primăvara vine”. Specialiștii spun că aceste tradiții sunt rămășițe ale cultului ancestralilor din perioada daco-romană.
Ritualuri de Sâmbăta morților pentru ca morții să se „încălzească”
La cimitire, atmosfera devine și mai intensă odată cu apusul soarelui. O practică puțin cunoscută, întâlnită mai ales în județele Sibiu și Brașov, implică aprinderea a cel puțin două lumânări la fiecare mormânt, una pentru lumină, alta pentru căldură.
Se crede că sufletele, rătăcite în frigul iernii, au nevoie de confort pământean pentru a urca la cer. Preotul stropește mormintele cu vin roșu, simbol al sângelui lui Hristos și spun rugăciuni pentru iertarea păcatelor.
În unele comunități săsești din zonă, această stropire se face cu un buchet de busuioc înmuiat în vin, un gest care, conform legendei locale, alungă spiritele rele și asigură o recoltă bogată în anul următor.
Ce nu au voie credincioșii să facă de Sâmbăta morților
Ziua de 14 februarie vine cu un cod strict de conduită. Femeile nu au voie să spele rufe sau să curețe casa, pentru că întreaga familie ar suferi de slăbiciune fizică.
Nu se lucrează la câmp sau în gospodărie, iar cine o face, spune tradiția, riscă „nebunia morților”, o stare de confuzie care durează până la Paște. Certurile sunt interzise cu desăvârșire, astfel familia va visa urât și va avea ghinion la locul de muncă sau în afaceri.
Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
