Printre tradițiile de Înălțarea Domnului se numără înroșirea ouălor și sfințirea frunzelor de nuc, dar există și obiceiuri mai puțin cunoscute, pe care bătrânii le cinstesc și în zilele noastre.

Obiceiul „Zburătorului” în satele din Oltenia și Muntenia

Cel mai important obicei de Înălțarea Domnului este vopsitul ouălor roșii, care se dau în memoria celor plecați de lângă noi, alături de cozonaci au colaci. În unele sate din Oltenia și Muntenia, copiii practică un obicei rar numit „Zburătorul”, care simbolizează înălțarea lui Iisus la cer.

În dimineața zilei Înălțare, copiii confecționează păsări din hârtie colorată, pe care le lansează în aer de pe dealuri sau din curți, însoțind gestul cu strigăte de bucurie. Acest obicei se spune că aduce noroc și sănătate copiilor și comunității.

„Botezul holdelor” în Transilvania

O tradiție mai puțin cunoscută, care se păstrează mai ales în zona Transilvaniei, este „botezul holdelor”. În ajunul sărbătorii de Înălțarea Domnului, preoții merg pe câmpuri pentru a sfinți culturile cu apă sfințită, însoțiți de săteni care poartă ramuri de tei sau nuc. După sfințire, se împletesc cununi din grâu, care sunt duse în biserică și așezate lângă icoane, ca mulțumire pentru roadele pământului.

Gospodarii din Moldova și Maramureș îngroapă părul vitelor

Un obicei care se practică mai ales în Maramureș și Moldova este cel al tăierii câtorva fire de păr din coada vitelor care se îngroapă în furnicar. „Să dea Dumnezeu să fie atâția viței câte furnici sunt în furnicar”, spun gospodarii care fac acest ritual, legat de fertilitatea animalelor. De asemenea, pentru ca animalele să dea laptele bun sunt foarte ușor lovite cu ramuri de leuștean.

Bătaia cu leuștean se practică și în sate din Banat și Țara Hațegului, unde gospodinele ating ușor membrii familiei, în special copiii, cu leuștean sfințit la biserică, pentru a-i feri de boli și necazuri. În unele zone, fetele și femeile poartă leuștean la brâu sau în păr, crezând că planta are puteri magice de protecție.

Pomană pentru „strigoi”

În satele din Dobrogea și Bucovina, se pregătește o pâine caldă, care va fi dată de pomană în memoria celor morți, pentru ca aceștia să nu se transforme în strigoi. Gospodinele coc pâinea proaspătă, pe care o împart alături de ceapă verde, brânză și rachiu, pentru a „împăca” aceste suflete. În unele locuri din România, pâinea este așezată la ferestre și la răscruci, ca ofrandă pentru spirite.

Ce nu aveți voie să faceți de Înălțare

Ouăle se vor înroși doar în ziua de Înălțare, nu cu o zi în urmă, altfel veți avea ghinion. Tradiția spune că dacă în această zi cerul este senin, urmează o vară secetoasă. Nimeni nu are voie să se certe de Înălțarea Domnului și e foarte important să vă iertați dușmanii. Cei care mor între Paște și Înălțare se crede că vor ajunge direct în Rai, pentru că în acest interval porțile cerului sunt deschise. 

Citiți și:

Povestea locului din care Iisus S-a înălţat la cer