Simona Ionescu / Redactor Șef

Au fost descoperite cele mai vechi coșuri de vânător-culegător din sudul Europei. Au o vechime de 9.500 de ani

Au fost descoperite cele mai vechi coșuri de vânător-culegător din sudul Europei. Au o vechime de 9.500 de ani
În Cueva de los Murciélagos, Albuñol (Granada, Spania) s-au descoperit cele mai vechi coșuri de vânător-culegător din sudul Europei. Cei care au reușit acest lucru sunt o echipă de oameni de știință condusă de cercetători de la Universidad de Alcalá (UAH) și de la Universitat Autònoma de Barcelona (UAB).

Specialiștii au descoperit și au analizat primele dovezi directe de împletire a coșurilor în rândul societăților de vânători-culegători și al primilor agricultori din sudul Europei, în Peștera Liliecilor din Albuñol (Granada, Spania). Ce vechime au.

Setul datează din perioada Holocenului timpuriu și mediu, între 9.500 și 6.200 de ani în urmă

Lucrarea acestora, publicată în prestigioasa revistă Science Advances, analizează 76 de obiecte realizate din materiale organice (lemn, stuf și esparto) descoperite în timpul activităților miniere din secolul al XIX-lea în peștera din Granada.

Cercetătorii au studiat materiile prime și tehnologia și au efectuat datarea cu carbon 14, care a arătat că setul datează din perioada Holocenului timpuriu și mediu, între 9.500 și 6.200 de ani în urmă. Aceasta este prima dovadă directă a unor coșuri realizate de societățile de vânători-culegători mezolitici din sudul Europei și un set unic de alte unelte organice asociate cu comunitățile de agricultori din neoliticul timpuriu, cum ar fi sandale și un buzdugan de lemn.

„Deschide o fereastră de oportunitate pentru înțelegerea ultimelor societăți de vânători-culegători de la începutul Holocenului”

Potrivit cercetătorului Departamentului de Preistorie al Universității din Alcalá Francisco Martínez Sevilla, „noua datare a coșurilor de esparto din Cueva de los Murciélagos din Albuñol deschide o fereastră de oportunitate pentru înțelegerea ultimelor societăți de vânători-culegători de la începutul Holocenului.

Primele coșuri de culegători din Europa. Sursă foto: incredibilia

Calitatea și complexitatea tehnologică a coșurilor ne face să punem la îndoială ipotezele simpliste pe care le avem despre comunitățile umane dinainte de sosirea agriculturii în sudul Europei”.

Peștera este unul dintre cele mai emblematice situri arheologice preistorice din Peninsula Iberică

Cueva de los Murciélagos este situată pe coasta Granadei, la sud de Sierra Nevada și la 2 kilometri de orașul Albuñol. Peștera se deschide pe partea dreaptă a Barranco de las Angosturas, la o altitudine de 450 de metri deasupra nivelului mării și la aproximativ 7 kilometri de actuala linie de coastă.

Este unul dintre cele mai emblematice situri arheologice preistorice din Peninsula Iberică, datorită conservării rare a materialelor organice, care până la acest studiu fusese atribuit doar neoliticului. Obiectele realizate din materiale perisabile au fost descoperite de activitățile miniere din secolul al XIX-lea și au fost documentate și recuperate de Manuel de Góngora y Martínez, devenind ulterior parte din primele colecții ale Muzeului Național de Arheologie din Madrid.

„A fost identificat un singur tip de tehnică legată de vânătorii-culegători”

După cum a detaliat María Herrero Otal, coautor al lucrării și cercetător la Universitat Autònoma de Barcelona, „obiectele de esparto din Cueva de los Murciélagos reprezintă cel mai vechi și cel mai bine conservat set de materiale din fibre vegetale din sudul Europei cunoscut până în prezent.

Diversitatea tehnologică și tratarea materiei prime documentate demonstrează capacitatea comunităților preistorice de a stăpâni acest tip de meșteșug, cel puțin începând cu 9.500 de ani în urmă, în perioada mezolitică. A fost identificat un singur tip de tehnică legată de vânătorii-culegători, în timp ce gama tipologică, tehnologică și de tratare a espartului s-a extins în Neolitic de la 7.200 la 6.200 de ani înainte de prezent.”

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre