Președintele Argentinei, Javier Milei, vine cu o propunere fără precedent pentru clasa politică: dacă deficitul bugetar depășește anumite limite, președintele, miniștrii și parlamentarii ar putea rămâne fără salarii până când finanțele statului sunt readuse sub control. Măsura face parte dintr-un amplu plan de disciplină fiscală și provoacă deja dezbateri aprinse între economiști.
Demnitari fără salarii, ideea lansată de Javier Milei poate părea, la prima vedere, desprinsă dintr-un scenariu politic radical. În esență, însă, mecanismul propus de liderul de la Buenos Aires pornește de la o întrebare simplă: dacă deciziile politicienilor duc la dezechilibre majore în buget, de ce consecințele să fie suportate doar de cetățeni?
Președintele Argentinei vrea ca responsabilitatea pentru deficit să ajungă direct și la cei care administrează banii publici. Astfel, atunci când cheltuielile statului depășesc cu mult veniturile, șeful statului, membrii guvernului și parlamentarii ar putea să nu-și mai primească indemnizațiile.
Românii s-ar bucura să zică și Nicușor Dan asta
Modelul argentinian este greu de separat de realitatea economică și politică din Argentina, iar aplicarea lui într-o altă țară ar presupune reguli și mecanisme diferite.
Totuși, ideea este una care poate alimenta o dezbatere și în România, mai ales într-un context în care deficitul bugetar și cheltuielile statului sunt teme constante în spațiul public.
De aici și întrebarea care depășește cazul Argentinei: cine trebuie să suporte consecințele atunci când guvernarea produce dezechilibre financiare majore? În varianta lui Javier Milei, răspunsul este tranșant: și politicienii. Iar mesajul poate fi rezumat într-o formulă extrem de simplă: dacă statul nu mai are bani, cei care îl conduc nu ar trebui să fie primii protejați de criză.
Românii s-ar bucura ca președintele Nicușor Dan să propună o astfel de măsură. Având în vedere că în țara noastră deficitul bugetar și măsurile de reducere a cheltuielilor publice au devenit subiecte fierbinți, o astfel de propunere ar fi salutată de cei mai mulți oameni. Propunerea legislativă din Argentina deschide însă o discuție sensibilă și pentru România: cine ar trebui să plătească atunci când bugetul scapă de sub control ca dovadă a proastei administrări a resurselor publice de către aleși?
Javier Milei propune „cătușa fiscală”
Planul face parte din pachetul de reforme denumit „Grillete Fiscal”, expresie care poate fi tradusă prin „cătușa fiscală”. Conceptul urmărește să introducă limite mult mai stricte asupra modului în care statul își construiește și finanțează bugetul.
În viziunea administrației Milei, deficitul nu trebuie să devină o problemă transferată la nesfârșit către populație, prin taxe mai mari, împrumuturi sau inflație.
Javier Milei, președintele Argentinei, propune ca demnitarii care duc țara în colaps să rămână fără salarii Foto: Instagram
Una dintre cele mai spectaculoase componente ale propunerii este tocmai legarea veniturilor demnitarilor de situația finanțelor publice. Dacă dezechilibrul bugetar devine prea mare, politicienii ar suporta direct o parte din consecințe, prin suspendarea temporară a salariilor. Măsura ar urma să se aplice până când indicatorii financiari ai statului se îmbunătățesc suficient.
Președintele, miniștrii și parlamentarii, fără bani în caz de deficit
Propunerea argentiniană îi vizează pe cei mai importanți decidenți politici. În scenariul prezentat de Milei, președintele, miniștrii și parlamentarii ar putea rămâne fără salarii în perioada în care bugetul este gestionat într-un mod considerat nesustenabil.
Mesajul politic este evident: responsabilitatea fiscală nu ar mai fi doar o obligație administrativă, ci una care ar avea consecințe personale pentru demnitarii aflați la conducerea statului care se dovedesc, practic, incompetenți.
Pentru cetățeanul obișnuit, ideea este ușor de înțeles și tocmai de aceea are un puternic impact simbolic. În loc ca austeritatea să fie resimțită exclusiv de populație, cei care votează sau implementează politicile bugetare ar trebui să suporte și ei o parte din cost.
Argentina, țara care a făcut din „deficit zero” o prioritate
Propunerea lui Milei trebuie privită în contextul situației economice dramatice prin care Argentina a trecut în ultimii ani. Țara s-a confruntat cu o inflație anuală care a depășit 200%, iar noua administrație și-a construit politica economică în jurul unei ținte extrem de ambițioase: eliminarea deficitului bugetar.
Javier Milei a susținut în repetate rânduri că statul argentinian a cheltuit ani la rând mai mult decât își permitea și că dezechilibrele au fost finanțate prin mecanisme care au alimentat inflația.
Una dintre direcțiile urmărite de actuala administrație este tocmai renunțarea la ideea că problemele bugetare pot fi rezolvate prin crearea de bani. În viziunea lui Milei, finanțarea cheltuielilor publice prin emisiune monetară a contribuit decisiv la criza inflaționistă a Argentinei.
Un „shutdown” dacă problemele continuă
Planul nu se oprește însă la salariile politicienilor. Dacă dezechilibrul financiar ar persista, propunerea prevede posibilitatea ca statul să intre într-un fel de „shutdown” parțial, concept inspirat din mecanismul întâlnit în Statele Unite. Cu alte cuvinte, în situația în care resursele disponibile nu ar mai permite finanțarea anumitor activități, unele operațiuni ale statului ar putea fi suspendate temporar.
Este o abordare radicală, dar perfect compatibilă cu filosofia economică promovată de Milei: reducerea cheltuielilor, limitarea deficitului și restrângerea posibilității guvernului de a amâna la nesfârșit nota de plată.
Economiștii nu sunt convinși că salariile politicienilor pot rezolva deficitul
Deși propunerea are un impact politic puternic, economiștii atrag atenția asupra unei probleme importante. Salariile politicienilor reprezintă doar o parte foarte mică din totalul cheltuielilor statului. Prin urmare, chiar dacă președintele, miniștrii și parlamentarii ar renunța complet la venituri, economiile obținute nu ar fi suficiente pentru a rezolva, de unele singure, o gaură bugetară majoră.
Din acest punct de vedere, măsura poate fi interpretată mai ales ca un instrument de presiune și disciplină politică.
Susținătorii ei văd însă exact aici valoarea principală: dacă oamenii aflați la putere sunt primii care pierd bani atunci când bugetul este scăpat de sub control, stimulentul pentru o gestionare prudentă a finanțelor publice devine mult mai puternic.
Face parte din echipa Rețete și vedete încă de la lansarea publicației, în 2020, aducând cu ea o experiență de peste 20 de ani în presa scrisă, la Evenimentul Zilei, dar și în agenții de presă internaționale (Agence France Presse și Associated Press) și radio (Radio 21). De asemenea, activează cu succes și în domeniul relațiilor publice, îmbrățișând proiecte de PR cultural și de business. Este, de mulți ani, PR-ul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara și co-fondator la o publicație unică în peisajul media național, dedicată celor mici și părinților lor, Știri pentru copii.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile publicate de retetesivedete.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
