Simona Ionescu / Redactor Șef

Instanța Supremă a tranșat cazul Drapelului secuiesc și Hotărârea Guvernului Cîțu. Vor fi lacrimi și bucurie

Instanța Supremă a tranșat cazul Drapelului secuiesc și Hotărârea Guvernului Cîțu. Vor fi lacrimi și bucurie
Primăria Sfântu Gheorghe nu poate arbora drapelul secuiesc. Acesta nu e reprezentativ pentru români, după cum a stabilit Instanța Supremă.

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins marți, 21 februarie, recursul Guvernului României şi al Primăriei Sfântu Gheorghe împotriva sentinței Curții de Apel Brașov care a anulat în primă instanță Hotărârea de Guvern prin care a fost adoptat steagul secuiesc al municipiului Sfântu Gheorghe. Amintim că Guvernul României, condus la acea dată de liberalul Florin Cîțu, a adoptat în ședința din 29 iunie 2021 Hotărârea privind aprobarea modelului steagului secuiesc al municipiului Sfântu Gheorghe, județul Covasna.

Proiectul de hotărâre a fost inițiat de Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor publice și Administrației și a fost avizat de vicepremierul Kelemen Hunor. Respectiva Hotărâre de Guvern încheia, practic, un deceniu în care UDMR a acționat constant pentru a se adopta acest simbol local cu specific maghiar, în detrimentul românilor care locuiesc acolo.

Românii care au contestat steagul secuiesc de la Sfântu Gheorghe, ignorați ani la rând

Este de menționat faptul că în 2014, Curtea de Apel Brașov a respins recursul formulat de Consiliul Local Sfântu Gheorghe împotriva sentinței Tribunalului Covasna prin care a fost anulată hotărârea CL Sfântu Gheorghe prin care a fost adoptat exact acest drapel ca steag al municipiului Sfântu Gheorghe.

Un an mai târziu, Forumul Civic al Românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş se pronunța ferm împotriva acestui steag și contesta proiectul de hotărâre privind steagul municipiului Sfântu Gheorghe pe considerentul că este reprezentativ doar pentru comunitatea maghiară, nu şi pentru românii care trăiesc aici.

Conducerea Forumului Civic a adresat atunci un memoriu Consiliului local municipal în care arăta că toate cele trei modele de steaguri propuse au un „caracter pur etnic maghiar”. Aceasta a și propus includerea unor simboluri heraldice reprezentative pentru comunitatea românească, însă apelul românilor din Sfântu Gheorghe a fost complet ignorat.

Guvernul României a făcut recurs pentru menținerea drapelului secuiesc

În aprilie 2022 Curtea de Apel Brașov a admis în parte, acțiunea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş și a anulat H.G. nr. 711/2021 privind aprobarea modelului steagului maghiar al municipiului Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna. Interesant este că Guvernul României a formulat, prin Secretarul Gerenal al Guvernului, Marian Neacșu (PSD), cerere de recurs, alături de Primăria Sfântu Gheorghe reprezentată prin primarul Antal Arpad, însă cererea a fost acum respinsă.

Decizia de marți a Înaltei Curți de Casație și Justiție (dosar nr. 499/64/2021) arată astfel: „Admite excepţia nulităţii recursului declarat de pârâtul Consiliul Local al Municipiului Sfântu Gheorghe. Anulează, ca nemotivat, recursul declarat de pârâtul Consiliul Local al Municipiului Sfântu Gheorghe împotriva sentinţei civile nr. 47 din 20 aprilie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Braşov – Secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Respinge excepţia nulităţii recursurilor declarate de pârâţii Guvernul României şi Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Sfântu Gheorghe, ca neîntemeiată. Respinge recursurile declarate de pârâţii Guvernul României şi Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Sfântu Gheorghe împotriva sentinţei civile nr. 47 din 20 aprilie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Braşov – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.

Respinge cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenienta Asociaţia Sepsireform în favoarea recurenţilor-pârâţi Consiliul Local al Municipiului Sfântu Gheorghe şi Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Sfântu Gheorghe, ca neîntemeiată. Definitivă. Pronunţată astăzi, 21 februarie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei”, se arată pe site-ul Dantanasa.ro.

Sursa foro: Mesagerul de Covasna

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre