Simona Ionescu / Redactor Șef
Nicholas Ranstad, cunoscut lunetist de elită american, a analizat împușcătura fatală care l-a vizat pe Charlie Kirk, subliniind natura calculată a atacului – bazat pe un singur foc de armă și pe aparenta reușită a asasinului de a scăpa. El spune că atacatorul a fost, categoric, un expert, însă a făcut o greșeală care îl poate da de gol.
Asasinatul lui Charlie Kirk poartă toate semnele unei operațiuni de tip sniper: planificare, armă de precizie, alegerea momentului. Totuși, „detaliul critic” – poziția expusă, urmele balistice și supravegherea video – ar putea constitui greșeala fatală a trăgătorului.
Investigația în acest caz este în desfășurare, iar autoritățile tratează cazul drept asasinat politic, cu implicații majore asupra securității evenimentelor publice și a climatului politic american. Atacatorul este în continuare în libertate, în timp ce autoritățile continuă investigațiile.
Ranstad a sugerat că trăgătorul a avut, cel mai probabil, o strategie de retragere foarte bine pusă la punct, diferită de actele impulsive de violență, și a menționat că precizia focului unic indică o tentativă deliberată și planificată.
Pe 10 septembrie 2025, Charlie Kirk, comentator conservator și fondator al organizației Turning Point USA, a fost împușcat mortal în timp ce susținea un discurs la Utah Valley University, în fața a aproximativ 3.000 de persoane. Glonțul l-a lovit în zona gâtului, secționând artera carotidă. Martorii descriu cum acesta și-a dus mâna la gât înainte să cadă de pe scaun, într-o scenă de șoc total.
Lauren the Mortician (Lauren Eliza), cunoscută creatoare de conținut pe rețele sociale care combină meseria de tanatopractor (îmbălsămător) cu informarea și educarea publicului pe teme legate de moarte, a oferit detalii despre modul în care a murit Charlie Kirk. Ea dezvăluie că dat fiind locul în care acesta a fost împușcat, în carotidă, principalul vas sanguin care alimentează organele imortante ale corpului, moartea a fost instantanee.
Ea contrazice ionformațiile oficiale conform cărora medicii au încercat să îl salveze pe activist, deoarece, practic, nu mai aveau pe cine salva. Împușcătura a fost adâncă, iar în momentul în care glonțul a pătruns, a izbucnit o hemoragie puternică și, instantanee, corpul a colapsat, creierul nemaifiind alimentat cu sânge.
Nicholas Ranstad a descris pentru presă posibila desfășurare a atacului și a atras atenția asupra faptului că atentatul a fost minuțios pregătit. În primul rând, trăgătorul ar fi ocupat un punct înălțat, cel mai probabil stând pe acoperișul uneia dintre clădirile campusului. Un unghi superior asigură o linie de foc directă și reduce șansele ca ținta să fie protejată de obstacole sau de mulțime.
Conform estimărilor, distanța de la care s-a tras variază între 60 și 200 de metri. La o astfel de distanță, un lunetist experimentat poate executa o lovitură precisă cu o armă standard de calibru mare, fără să îi trebuiască un echipament special, arată expertul. Ranstad presupune că asasinul a folosit o pușcă cu lunetă de mare precizie, posibil calibrul .308 sau 7,62 mm NATO, respectiv muniție obișnuită pentru tragere la distanță medie.
Nu în ultimul rând, este vorba de momentul ales. Atacatorul a așteptat ca Kirk să avanseze cu discursul, să se așeze și să nu se mai miște. Aceste detalii reduc mișcarea țintei și maximizează șansa unei lovituri letale.
Evenimentul de la Universitatea Utah Valley era supravegheat de aproximativ șase agenți de securitate și ofițeri locali, inclusiv personal în civil. Totuși, în campus nu au fost instalate detectoare de metal sau implementate controale stricte la intrare, ceea ce a permis infiltrarea ușoară a asasinului. Mai mult, zonele înălțate (acoperișuri, etaje superioare) nu au fost securizate complet, ceea ce a permis trăgătorului accesul și pregătirea poziției.
Se pare că un singur element a fost neglijat sau asumat de către criminal: zgomotul și ecoul împușcăturii. Acestea au indicat imediat direcția din care s-a tras, facilitând, ulterior, investigația.
Expertul lunetist subliniază că, deși execuția părea bine planificată, există această scăpare subtilă. Dacă atacatorul a urcat pe acoperiș prin zone accesibile camerelor de supraveghere sau martorilor, acest lucru va oferi piste clare anchetatorilor.
Pe de altă parte, o armă de calibru mare, transportată în campus, lasă inevitabil urme: pe camerele de supraveghere, pe traseele de acces sau prin resturi balistice. În continuare, glonțul și fragmentele acestuia vor fi analizate balistic și pot fi asociate cu o armă anume, restrângând astfel cercul suspecților.
De asemenea, Nicholas Ranstad a mai observat un detaliu interesant: sincronizarea. Atacatorul a tras exact în momentul în care era adresată o întrebare legată de „masacre” – ceea ce poate sugera o motivație simbolică, dar și o posibilă lipsă de disciplină tactică, dezvăluind detalii din profilul său psihologic.
Foto: Instagram
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
