Simona Ionescu / Redactor Șef

Mărturii despre operațiile estetice făcute la sânii vedetelor, în procesul medicului de la spitalul de Arși

Mărturii despre operațiile estetice făcute la sânii vedetelor, în procesul medicului de la spitalul de Arși
Operații estetice pe banii statului. Din iulie 2014 se judecă un proces în care fostul manager de la Spitalul de Clinic de Urgenţă Chirurgie Plastică şi Arsuri București este acuzat de procurorii bucureșteni că a făcut operații estetice ilegale. O dată a fost găsit nevinovat de instanțe. Apoi l-a luat DNA cu aceleași acuzații.

În urmă cu mai mult de 8 ani, mai multe zeci de persoane, între care și directorul Spitalului de Arşi din Capitală, Vitalie Stan, au fost trimise în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşt, în dosarul operaţiilor estetice.

Mărturii despre operațiile estetice la sâni, făcute în procesul medicului care le făcea pe vedete apetisante

Medicii – chirurgi plasticieni şi anestezişti – au fost trimişi în judecată pentru luare de mită, participaţie improprie la fals intelectual, fals intelectual şi înşelăciune. Erau și paciente implicate în dosar, beneficiare a unor operații estetice și nu de reconstrucție, așa cum prevede legea, spuneau procurorii.

Potrivit anchetatorilor, medicii ar fi cerut de la pacienţi sume de bani mai mici decât preţurile solicitate pentru efectuarea intervenţiilor estetice în clinici private, iar banii erau decontați de Casa de Asigurări pentru intervenţii în spitalul de stat.

Dosarul s-a tranșat în instanțe, medicii și persoanele din spital arestate au fost puse în libertate, susținând mereu că-s nevinovate, apoi dosarul a fost returnat procurorilor pentru completarea anchetei. Doar că, în anul 2020 a intervenit DNA și a deschis un dosar penal doar pe numele medicului Vitalie Stan. Pentru aceleași fapte pentru care fusese acuzat și judecat în 2014.

DNA recunoaște că face anchetă pe aceleași fapte ca procurorii de la Parchetul București

În 2020, procurorii anticorupţie notează în ordonanţă că, în perioada ianuarie 2013 – ianuarie 2014, Vitalie Stan, în calitate de medic primar şi manager al Spitalului, ar fi pretins şi primit de la 16 paciente sume de bani cuprinse între 1.100 de euro şi 2.700 de euro, pentru a le efectua diferite operaţii estetice în unitatea medicală de stat menţionată.

„În concret, suspectul Vitalie Stan ar fi internat pacientele respective sub pretextul unor afecţiuni ce necesitau corecţii chirurgicale, iar în schimbul sumelor de bani primite, ar fi efectuat în cadrul spitalului de stat operaţii estetice care se pot efectua în clinicile private. În total, acesta ar fi primit de la cele 16 paciente suma totală de 25.000 de euro”, au spus anchetatorii jurnaliștilor.

La vremea respectivă, contactat de un reporter Pro Tv, doctorul Stan s-a arătat revoltat că DNA reînvie un subiect vechi de șase ani și a susținut că-și va dovedi nevinovăția în instanță.

Săptămâna trecută a avut loc un nou termen al procesului, care pare că, în sfârșit, se apropie de final. Medicul estetician Vitalie Stan ar putea să scape de procesul penal, dar nu și de confiscarea extinsă. El este acuzat că a primit de la 16 paciente suma de 25 mii euro, pentru diferite intervenții estetice, iar banii trebuie recuperați.

Din sala unde se judecă, reporterul Laurențiu Ionescu de la evz.ro a făcut o relatare spumoasă despre mărturiile unor oameni care au beneficiat de operațiile estetice efectuate la Spitalul de Arși de pe Calea Griviței. După atâția ani, pacienții, chemați ca martori în proces, uitaseră multe dintre cele întâmplate.
Unii au fost aduși cu mandat, de către jandarmi, alții n-au venit. Așa se face că au fost audiați doar doi martori.

Sâni micșorați, sâni măriți și o deviație de sept

Cei doi martori au fost soțul unei paciente și o fostă pacientă, adusă la declarație cu mandat. Ei au povestit despre cum au ajuns la doctorul Vitalie Stan și despre banii pe care i-au plătit pentru intervențiile chirurgicale, la Spitalul de Arși.

Primul martor care s-a prezentat în fața judecătoarei a fost soțul unei foste paciente a doctorului Stan.

“Soția mea nu a venit pentru frumusețe, a venit de nevoie. Pentru micșorare de sâni, nu pentru mărire. Avea dureri mari de spate, după nașterea primului copil. După ce am fost la medicul de familie și la fizioterapeut, am ajuns la doctorul Vitalie Stan, la spitalul de arși”, a declarat martorul.

Martorul a fost întrebat dacă a plătit ceva, dacă soția sa a stat într-o rezervă și dacă a primit chitanțe pentru banii plătiți, scrie reporterul EVZ. Soțul pacientei a explicat că i s-au cerut în jur de 2000 de euro pentru intervenția chirurgicală, pe care i-a plătit doctorului Stan, înainte de operație.

“Mi-a spus că sunt costurile pentru spitalizare și intervenția chirurgicală. Mi-a spus despre aceste costuri în timpul primei consultații. La externare mi-a dat mai multe documente, printre care și niște facturi, dar nu mai știu unde le-am pus”, a mai spus martorul.

Procuroarea de ședință a vrut să știe dacă pacienta a stat într-o rezervă, în spital. “A stat într-un salon cu 4 paturi. Mai era acolo o pacientă. Eu am dormit pe un scaun”, a răspuns martorul.

Operații estetice decontate de stat – Audiații susțin că și-au pierdut chitanțele

A urmat al doilea martor, o femeie foarte arătoasă, posibil și datorită intervențiilor estetice. Ea a declarat că a avut două intervenții chirurgicale la doctorul Vitalie Stan. Prima dată pentru o deviație de sept și a doua pentru implant mamar. A spus că a plătit în jur de 2000 de euro pentru ambele intervenții. Nu mai știe dacă a primit chitanță sau nu, pentru că mama sa a plătit intervențiile chirurgicale doctorului. Ea, personal, a primit doar documentul de garanție pentru implantul mamar, pe care îl mai are și acum. Judecătoarea a dispus ca și mama pacientei să fie citată pentru termenul următor, ca martor.

Avocatul doctorului Vitalie Stan a depus o cerere de încetarea procesului penal pe motiv că a intervenit prescripția.

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre