Simona Ionescu / Redactor Șef

Misterul morții lui Alan Turing. El a fost părintele inteligenței artificiale

Misterul morții lui Alan Turing. El a fost părintele inteligenței artificiale
Alan Turing, părintele inteligenței artificiale, a fost un informatician britanic, născut în 1912, care a contribuit în mod semnificativ la cercetările din cel de-al Doilea Război Mondial privind spargerea codurilor și descifrarea mesajelor germane Enigma. Modul în care a murit rămâne însă un mister.

Părintele inteligenței artificiale, Alan Turing a fost un matematician și informatician care a dezvoltat ideea unei mașini gânditoare în 1950. Povestea vieții lui e tulburătoare, iar moartea sa un mister

A luat note maxime la toate concursurile de matematică

Alan Turing, un geniu britanic al matematicii, s-a născut în Paddington, Londra, pe 23 iunie 1912. Tatăl său era funcționar public staționat în India, iar mama lui l-a părăsit în Anglia când avea un an pentru a fi alături de tată. Alan Turing fost crescut în Anglia cu buncii și prietenii familiei.

Deși nu era cel mai strălucit elev de la școală, a luat note maxime la toate concursurile de matematică și a folosit metode dezvoltate personal pentru a rezolva problemele. Alan Turing a absolvit King’s College, Cambridge, cu o diplomă în matematică în 1934.

A inventat mașina Turing

După perioada petrecută la King’s College, a inventat mașina Turing, care era un computer abstract, capabil să implementeze algoritmi de calcul pe baza anumitor reguli matematice. S-a mutat apoi la Universitatea Princeton pentru doctorat și l-a obținut în 1938 în domeniul matematicii.

Una dintre cele mai celebre realizări ale lui Alan Turing a fost în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când a lucrat pentru Școala guvernamentală de coduri Cyper din Marea Britanie și a contribuit la descifrarea limbajului codificat al mașinii germane Enigma. El a jucat un rol esențial în victoria Aliaților în timpul acestui război mondial, inclusiv în celebra Bătălie a Atlanticului.

Mașinile pot fi construite pentru a imita inteligența umană

Alan Turing
Alan Turing, părintele inteligenței artificiale, în tinerețe

Lucrarea lui Turing „Computing Machinery and Intelligence” (Mașini de calcul și inteligență) a propus o idee care se regăsește și astăzi în computere, și anume că mașinile pot fi construite pentru a imita inteligența umană și, astfel, să poată „gândi” singure. De atunci, au fost atinse mai multe repere în dezvoltarea tehnologiei IA.

La începutul anilor 1950, de exemplu, Marvin Minsky și John McCarthy au creat un program de calculator numit „Logic Theorist”, care putea rezolva probleme matematice folosind reguli logice. Acest lucru a marcat începutul a ceea ce este cunoscut sub numele de „inteligență artificială simbolică”, care se concentra pe programarea computerelor pentru a gândi ca oamenii prin introducerea de cunoștințe din surse externe.

Fără munca lui Turing, războiul ar fi durat mulți ani

Bazându-se pe munca matematicienilor polonezi, Turing și colegii săi de la centrul de spargere a codurilor Bletchley Park au dezvoltat o mașină capabilă să scaneze aceste posibilități. Acest lucru a permis Regatului Unit și aliaților săi să citească informațiile germane și a condus la un punct de cotitură semnificativ în război. Unele estimări spun că, fără munca lui Turing, războiul ar fi durat mai mulți ani și ar fi costat alte milioane de vieți.

După război, Turing a continuat să își dezvolte ideile despre informatică. Munca sa a condus la construirea primelor computere adevărate, dar cea mai faimoasă lucrare a sa a fost publicată în 1950, în care se întreba „pot gândi mașinile?”.

El a detaliat o procedură, cunoscută ulterior sub numele de testul Turing, pentru a determina dacă o mașină poate imita conversația umană. Acesta a devenit o parte fundamentală a domeniului inteligenței artificiale, deși mulți cercetători moderni pun la îndoială utilitatea sa.

Moartea sa rămâne și astăzi controversată

Modul în care a murit Alan Turing rămâne și astăzi o enigmă pentru omenire. Teoria acceptată este că s-a sinucis folosind cianură și că menajera sa l-a găsit mort în pat, cu un măr pe jumătate mâncat pe măsuța sa. Rămâne și astăzi un mister faptul că mărul nu a fost niciodată testat pentru a se stabili dacă avea sau nu cianură…

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre
Stiri parteneri