Schimbări majore în acordarea certificatelor de handicap în România. Ce afecțiuni nu se mai califică automat

Potrivit noilor schimbări, certificatul de handicap se obține doar după o analiză funcțională complexă, care se va realiza în funcție de capacitatea de funcționare a persoanei și gradul de autonomie, nu exclusiv în baza diagnosticului clinic.

Aceste schimbări aliniază legislația națională la Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități și la standardele europene, trecând accentul de la „boală” la „funcționare”.

Potrivit Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), două persoane cu același diagnostic pot primi grade diferite de handicap, în funcție de capacitatea lor de adaptare.

Noile criterii, publicate în Monitorul Oficial, intră în vigoare imediat și afectează mii de dosare.

De la boală la autonomie, principiul noii evaluări

Noua lege restrânge totodată semnificativ și categoria afecțiunilor care ofereau anterior, automat, un grad de handicap. Principalele modificări includ:

Afecțiuni oftalmologice ușoare: Miopia, hipermetropia sau astigmatismul corectabile cu ochelari/lentile nu se mai califică. Cataracta este evaluată post-chirurgie, cu certificat doar dacă rămân reziduuri vizuale semnificative.

Tulburări vestibulare periferice: Considerate temporare, primesc handicap doar dacă severitatea și durata depășesc șase luni.

Epilepsie controlată: dacă pacientul are sub o criză pe lună se consider grad ușor. Cazurile refractare rămân eligibile pentru grade superioare.

Diabet zaharat fără complicații: Certificat doar dacă HbA1c > 8% sau afectare severă la minimum două organe

Afecțiuni respiratorii ușoare/moderate: Doar formele severe primesc grad accentuat sau grav.

Când certificatul de handicap devine permanent

Pentru bolile grave, degenerative sau ireversibile, certificatul de încadrare în grad de handicap poate fi acordat permanent, fără obligativitatea reevaluării periodice. Printre acestea se numără:

Funcții mentale

Dizabilitate intelectuală severă (QI < 40) – de la prima evaluare.

Autism sever – de la prima evaluare.

Demență (MMSE ≤ 9 puncte) – după două evaluări.

Psihoze majore progresive – după două evaluări.

Funcții senzoriale

Cecitate totală sau parțială (vedere sub 1/25 la ambii ochi).

Surdomutitate congenitală sau pierdere auditivă peste 90 dB.

Surdo-cecitate – de la prima evaluare.

Funcții motorii

Amputații – certificat permanent de la prima evaluare;

Paraplegie sau tetraplegie – certificat permanent după doi ani;

Sechele post-AVC severe – certificat permanent după doi ani.

Ce înseamnă procesul de evaluare

Evaluarea pentru un grad de handicap se va baza pe instrumente clinice validate international. E vorba de teste funcționale (MMSE, EDSS, NYHA etc.), precum și istoricul medical complet și răspunsul la tratament dar și gradul de autonomie și capacitatea de autoîngrijire.

Procesul de evaluare este coordonat de Serviciul de Evaluare Complexă a Persoanelor Adulte cu Handicap (SECPAH) din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC).

Cum se realizează evaluarea

După ce dosarul este depus, documentele vor fi verificate de SECPAH și vor comunica persoanei care trebuie să se prezinte la evaluate în termen de cinci zile lucrătoare.

Evaluarea se poate realiza, fie la sediul DGASPC, dacă persoana se poate deplasa, fie la domiciliu, în cazul în care ancheta socială și medicul de familie confirmă că solicitantul este nedeplasabil. Termenul maxim de finalizare a evaluării este de 60 de zile de la depunerea dosarului.

Raportul de evaluare complex cuprinde propunerea de încadrare sau neîncadrare în grad de handicap dar și programul individual de reabilitare și integrare socială (PIRIS).

Dosarul ajunge la Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap (CEPAH), care îl va analiza și îl va soluționa în cel mult 15 zile lucrătoare. Dacă este cazul, Comisia poate solicita documente suplimentare sau reevaluări medicale.

Cum sunt evaluați copiii cu dizabilități

Pentru copii, procesul este gestionat de Comisia pentru Protecția Copilului, pe baza criteriilor bio-psiho-sociale aprobate prin Ordinul nr. 1306/1883/2016, cu criterii bio-psiho-sociale detaliate pe copii.gov.ro.

Nerespectarea PIRIS poate duce la reevaluare sau pierderea drepturilor. Dosarul pentru obținerea certificatului de încadrare în grad de handicap se depune personal, la registratura DGASPC din județul de domiciliu sau prin postă, prin scrisoare recomandată. De asemenea, dosarul se poate trimite și prin e-mail, la adresa instituției.

Cât este valabil certificatul și când se face reevaluarea

Documentele includ: cerere-tip de evaluare complexă (Anexa 4 din HG 430/2008), copie CI, ancheta socială realizată de serviciul social din primărie. Mai e nevoie de adeverință de salariat / decizie de pensionare / dovadă de venituri, referat medical întocmit de medicul specialist.

De asemenea, din documente mai fac parte scrisoarea medicală de la medicul de familie (pentru prima evaluare) și copii ale biletelor de externare, dacă este cazul.

Certificatele deja eliberate rămân valabile până la data expirării. Noile criterii se aplică doar la următoarea reevaluare. Reevaluarea se face la 12 luni pentru afecțiuni reversibile și la 24 de luni pentru boli stabile sau cronice.

Sursă foto: dailybusiness

Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!