În inima Vaticanului, unde istoria se împletește cu misterul, zvonurile despre secrete ascunse au fascinat generații întregi. Una dintre cele mai persistente teorii conspiraționiste susține că, în 1998, muncitori implicați în excavații sub Biblioteca Vaticanului ar fi descoperit cranii alungite, asemănătoare cu cele descrise în relatările despre extratereștri „gri”, cu orbite mari, nas și gură mici, și o formă craniană asemănătoare unui dom.
Conform acestor povestiri, Papa Ioan Paul al II-lea ar fi ordonat sigilarea sitului, iar o călugăriță catolică, numită Judy Mebosa, ar fi comentat că rămășițele au fost îngropate „pentru a fi date uitării”.
Rămășițe ale vizitatorilor din spațiu?
Descoperirea a stârnit interesul presei, iar în episodul „Aliens and the Vatican” din seria „Unsealed: Alien Files”, difuzat în 2013 se spune că excavațiile din 1998 au dezvăluit rămășițe care ar putea fi ale unor vizitatori din spațiu, ascunse de Biserica Catolică pentru a proteja dogma religioasă.
Criticii, inclusiv Catholic League, au demontat aceste afirmații ca fiind absurde, comparându-le cu „scenarii comice”.
Emisiunea nu oferă dovezi concrete, bazându-se pe voci anonime și reconstrucții dramatice, iar craniile alungite amintesc de practici antice umane, precum deformarea craniană intenționată la culturi precolumbiene din Peru sau Africa.
Astfel de cranii alungite nu sunt rarități extraterestre, ci artefacte arheologice bine documentate.
De exemplu, în 2019, arheologi croați au descoperit cranii deformate intenționat, datând din perioada migrațiilor din Asia de Est spre Europa, între secolele IV-VI e.n. Acestea nu indică origini extraterestre, ci practici culturale pentru a semnifica statut social sau etnic.
Declarația unei călugărițe catolice adâncește misterul
După ce craniile au fost descoperite, regretatul Papa Ioan Paul al II-lea a dat ordin ca accesul la situl archeologic să fie închis, dar nimeni nu știe care a fost motivul real al deciziei Suveranului Pontif. Sora Judy Mebosa, o călugăriță catolică ar fi dat atunci o declarație, care adâncește și mai mult misterul.
„Orice ar reprezenta aceste rămășițe, există un motiv pentru care părinții bisericii i-a îngropat acolo, pentru a fi uitați”, ar fi spus călugărița.
Poziția Vaticanului față de viața extraterestră
Au fost descoperiți extratereștri sub Biblioteca Vaticanului? Sursă foto: prime video
Biserica Catolică a evoluat în atitudinea sa față de posibilitatea vieții extraterestre. În secolele trecute, ideea era văzută ca o amenințare la doctrina creației divine.
Însă, în 2008, directorul Observatorului Vaticanului, părintele Jose Gabriel Funes, a declarat că existența extratereștrilor nu contrazice credința catolică, sugerând că universul vast ar putea găzdui alte forme de viață create de Dumnezeu.
Această poziție a fost reiterată în 2024, când cercetătorii au cerut acces la arhive pentru dovezi despre UFO-uri, dar prefectul Arhivei Apostolice Vaticane, Sergio Pagano, a negat existența oricăror documente despre viață extraterestră, descriind căutările ca fiind „neproductive”.
Peste 85 de kilometri de documente istorice
Arhiva Secretă a Vaticanului, redenumită Arhiva Apostolică în 2019, conține peste 85 de kilometri de rafturi cu documente istorice, de la corespondențe papale la procese inchizitoriale.
Accesul este limitat pentru a proteja documentele fragile, dar este deschis cercetătorilor calificați și se spune că nu ar conține rapoarte despre OZN-uri sau extratereștri.
Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
