Într-un interviu acordat lui Glenn Beck, de la BlazeTV, Donald Trump a făcut referire la o întâlnire tensionată cu Volodimir Zelenski din Biroul Oval, din luna februarie, susținând că liderul ucrainean „țipa” la el. În acest context, fostul președinte american a comentat cine este mai dispus să negocieze, dintre cei doi lideri implicați în conflictul armat din Ucraina.

„Cere din ce în ce mai mult, dar nu are cu ce să joace”, a declarat Donald Trump despre președintele ucrainean.

Donald Trump: „Putin a fost mai ușor de gestionat”

În continuare, el a descris și modul în care decurg discuțiile cu președintele rus.

„Nu cred că Vladimir Putin ar face asta pentru altcineva în afară de mine – și mulți spun același lucru. Cred că intenționa să meargă până la capăt, dar e dispus să negocieze. Și, până acum, a fost mai ușor de tratat decât Zelenski”, a afirmat Donald Trump.

La scurt timp după interviu, discuțiile de pace au ajuns din nou într-un punct mort, după ce Kremlinul a respins un plan în șapte puncte propus de SUA, care ar fi recunoscut controlul Rusiei asupra Crimeei și ar fi înghețat liniile frontului.

Planul, prezentat de administrația Trump aliaților europeni, este perceput ca o înțelegere de tip „teren pentru pace”, permițând Rusiei să păstreze teritoriile ucrainene ocupate în schimbul garanției că Ucraina nu va adera la NATO.

Care sunt solicitările Rusiei în tratatul de pace

Însă ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat într-un interviu că Rusia va accepta o încetare a focului doar dacă sunt îndeplinite o serie de condiții stricte. Acestea includ înlăturarea lui Zelenski de la putere, recunoașterea internațională a suveranității Rusiei asupra regiunilor anexate Donetsk, Luhansk, Herson și Zaporijia, precum și limitarea dimensiunii armatei ucrainene.

„Toate angajamentele Kievului trebuie să fie obligatorii din punct de vedere juridic, să includă mecanisme de aplicare și să fie permanente”, a transmis Lavrov în interviul său. El a mai adăugat că demilitarizarea și „denazificarea” Ucrainei, ridicarea sancțiunilor, retragerea proceselor și anularea mandatelor de arestare, precum și returnarea activelor rusești înghețate în Occident sunt, de asemenea, esențiale.

Oferta de pace de trei zile, luată în derâdere

Între timp, declarația lui Vladimir Putin privind o încetare a focului de trei zile, între 8 și 10 mai, a fost ridiculizată de oficialii ucraineni și de unii analiști internaționali, care au considerat-o un „truc” cinic. Potrivit expertei Dara Massicot, de la Carnegie Endowment for International Peace, Kremlinul urmărește evitarea atacurilor aeriene ucrainene în timpul paradei de Ziua Victoriei din 9 mai, când Rusia aniversează 80 de ani de la înfrângerea Germaniei naziste. Rusia a prezentat armistițiul ca o pauză umanitară.

„Pe baza considerațiilor umanitare, partea rusă declară o încetare a focului în timpul aniversării de 80 de ani a Zilei Victoriei”, a transmis Kremlinul, avertizând că, dacă Ucraina încalcă armistițiul, forțele ruse vor reacționa „adecvat și eficient”.

În mod similar, în timpul Paștelui, Rusia a anunțat un armistițiu de 30 de ore, dar ambele părți s-au acuzat reciproc de sute de încălcări ale acordului.

Donald Trump i-a cerut lui Putin „să înceteze focul și să semneze un acord”. Potrivit purtătoarei sale de cuvânt, președintele Americii dorește o încetare a focului permanentă, considerând că o pauză de trei zile este insuficientă. El a amenințat că va părăsi complet masa negocierilor dacă nu se ajunge la un acord, provocând îngrijorare la Kiev și în rândul aliaților europeni.

Pe de altă parte, deși l-a criticat pe Putin pentru respingerea propunerii americane, Trump l-a acuzat și pe Zelenski că prelungește „câmpul de luptă” prin refuzul de a ceda Crimeea.

Ce ar însemna acceptarea planului de pace al SUA

Însă, dacă planul SUA ar fi acceptat, ar marca o schimbare majoră în ordinea internațională de după Al Doilea Război Mondial și ar transmite semnalul că granițele pot fi schimbate prin forță, cred analiștii.

Pe de altă parte, dacă președintele american renunță cu adevărat la negocieri și retrage sprijinul SUA pentru Ucraina, Europa va trebui să găsească o modalitate de a sprijini Kievul pe termen nelimitat.

Amintim că Rusia atacă Ucraina aproape în fiecare noapte de la începutul invaziei din februarie 2022. Fără sistemele americane de rachete Patriot, numărul victimelor ar fi fost „inevitabil” mai mare, crede Douglas Barrie, expert în apărare la International Institute for Strategic Studies din Londra. Acestea pot intercepta inclusiv rachete hipersonice, precum Kinzhal, lăudate de Putin ca fiind „de neoprit”.

De altfel, la începutul lunii, Volodimir Zelenski a cerut încă 10 baterii Patriot, dar Trump a refuzat imediat.

„Nu începi un război cu cineva de 20 de ori mai puternic decât tine și apoi speri că alții îți dau rachete”, a transmis președintele american, la o zi după ce un atac rusesc asupra orașului Sumî a ucis 35 de oameni.

Franța și Italia au oferit Ucrainei sistemul de apărare aeriană Aster SAMP/T, dar problema, spune Douglas Barrie, „nu este calitatea, ci cantitatea”, făcând referire la capacitatea industrială superioară a SUA și la stocurile sale mult mai mari.

Citește și:

Criză de nervi la Casa Albă. Donald Trump i-a dat interzis lui Elon Musk