Unul dintre continentele Pământului se ridică. Oamenii de știință spun că efectele ar putea fi uriașe pentru omenire

Procesul prin care trece acum continentul Antarctica se numește ridicare postglaciară, spun oamenii de știință, iar noile cercetări sugerează că acesta va avea un impact masiv asupra viitoarei creșteri globale a nivelului mării.

Acesta ar putea reduce contribuția Antarcticii cu până la 40 % sau ar putea înrăutăți mult lucrurile, în funcție de cantitatea de combustibili fosili care blochează căldura și topesc gheața pe care vom continua să o eliberăm.

„Înțelegerea efectului de domino al topirii gheții din Antarctica este crucială”

„Având în vedere că aproape 700 de milioane de oameni trăiesc în zone de coastă, iar costul potențial al creșterii nivelului mării va atinge trilioane de dolari până la sfârșitul secolului, înțelegerea efectului de domino al topirii gheții din Antarctica este crucială”, afirmă Natalya Gomez, glaciolog la Universitatea McGill.

Vâscozitatea din unele zone cheie

Gomez și colegii săi au examinat mantaua Pământului de sub stratul de gheață din Antarctica și au constatat că aceasta este deosebit de vâscoasă în unele zone cheie. Datele seismice au arătat că acest nivel ridicat de vâscozitate generează ridicarea neașteptat de rapidă a pământului.

„Măsurătorile noastre arată că pământul solid care formează baza calotei glaciare din Antarctica își schimbă forma surprinzător de repede. Ridicarea terenului din cauza reducerii gheții de la suprafață are loc în decenii, mai degrabă decât pe parcursul a mii de ani”, spune Terry Wilson, geolog la Universitatea de Stat din Ohio.

Nivelul mării se ridică cu până la 1,7 metri până în anul 2500

Echipa a utilizat apoi modelarea 3D pentru a simula creșterea nivelului mării ca urmare a schimbării masei terestre a Antarcticii în diferite scenarii. Dacă nivelurile de încălzire sunt menținute la un nivel scăzut, aceasta contribuie la creșterea nivelului mării cu până la 1,7 metri până la 2500.

Dacă se va permite ca încălzirea globală să crească fără încetare, acest lucru ar exploda până la 19,5 metri. „Acest studiu marchează un progres în capacitatea noastră de a prevedea mai bine impactul schimbărilor climatice asupra creșterii nivelului mărilor și de a fundamenta o politică de mediu eficientă”, a declarat Rob DeConto, glaciolog la Universitatea din Massachusetts.

Ce se întâmplă cu gheața din Groenlanda

Cercetătorii avertizează că există încă multe incertitudini în special din cauza lipsei datelor seismice din Antarctica de Vest. Iar aceste estimări nici măcar nu iau în considerare ce se întâmplă cu gheața din Groenlanda și cu munții lumii.

„Pentru a documenta cât de repede se schimbă lumea noastră, este foarte important să continuăm să avansăm în capacitatea noastră de a face previziuni care sunt mai sigure, aceasta fiind singura cale care ne va permite să tindem spre viitorul nostru într-un mod semnificativ”, explică Wilson.

O creștere mai mare a nivelului mării va lovi și mai puternic

Creșterea nivelului mării are deja un impact asupra insulelor joase, precum cele din Kiribati. Cea mai mare parte din Tarawa de Sud se află la mai puțin de 3 metri deasupra nivelului mării. Iar sătenii din Temaiku au încercat să țină oceanul la distanță cu saci de nisip, însă aceștia au fost luați de ape la începutul acestui an, inundând casele și contaminând solurile culturilor și fântânile cu sare.

Pierderea acestor ecosisteme, care filtrează apa și controlează eroziunea, va însemna că o creștere mai mare a nivelului mării va lovi și mai puternic aceste zone.

„Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră va permite revenirii Pământului solid să joace un rol mai important în conservarea unei părți mai mari a calotelor glaciare din Antarctica. Și în evitarea celor mai grave și mai inechitabile efecte ale schimbărilor climatice viitoare asupra coastelor globale”, au concluzionat Gomez și colegii săi.