Simona Ionescu / Redactor Șef
Conform altor tradiţii, Sfinţii de Gheaţă ar fi Mamertus, Pancras, Servatius, Bonifatius şi Sophie. Abia după ziua în care este sărbătorită cea din urmă vremea devenind călduroasă pentru multă vreme.
Sfinții de gheață aduc înghețurile târzii, spun superstițiile crdincioșilor. În fiecare an, ultima zvâcnire a iernii afectează culturile și pomii fructiferi.
Tradiţia a fost preluată de la catolici, Sfinţii de Gheaţă fiind episcopi şi martiri. Credincioșii romano-catolici pun aceste manifestările meteo extreme pe seama Sfinţilor de Gheaţă.
Aceștia sunt înscrişi în calendarul catolic şi reformat Calvin până în 25 mai. Pe 11 mai este Marmetus, iar pe 12 mai este Pancras, decapitat în jurul anului 304. În 13 mai este Servatius, iar în 14 mai Bonifactius, general şi guvernator roman mort în anul 432. Pe 15 mai e Sophie cea rece. După aceste zile, vremea se încălzeşte şi se îndreaptă spre vară.
Fenomenele extreme au însă o explicaţie ştiinţifică. Potrivit meteorologilor, în această perioadă a lunii mai se formează presiuni care provoacă venirea spre sud a unor mase de aer polar. Presiunile sunt create de încălzirea mai rapidă a zonei continentale faţă de Atlanticul de Nord.
Zilele Sfinților de gheață variază de la o regiune la alta. Dacă în nordul Germaniei acestea sunt între 11 și 13 mai, în sud acestea nu încep decât la 12 mai și se încheie la 15 mai.
Meteorologii ANM prognozează doar pe 9 mai o scădere mai accentuată a temperaturilor, în special la munte unde pot fi zero grade.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
