Traian Băsescu ne arată ce meniu le servește Putin liderilor europeni care se așează cu el la masă

Traian Băsescu ne arată ce meniu le servește Putin liderilor europeni care se așează cu el la masă
Într-o postare pe Facebook, fostul președinte Traian Băsescu face o analiză a situației explozive din Ucraina. Își exprimă tranșant opinia despre ce poziție trebuie să aibă România în acest conflict, ca membră NATO și vecina țării aflate sub amenințare.

Europarlamentarul Traian Băsescu este de părere că România nu trebuie să urmeze exemplul Ungariei și să nu fie de partea Ucrainei.

„Unii se întreabă de ce susţinem Ucraina în condiţiile în care etnicii români sunt lipsiţi de drepturi şi se întreabă de ce nu facem ca Ungaria lui Victor Orban. Aici lucrurile sunt simple. Dacă privim pe hartă vedem cu uşurinţă că după Ucraina urmăm noi. De aceea trebuie să susţinem Ucraina.

Pe de altă parte există şi o concluzie cu privire la solidaritatea europeană. Vai de noi dacă vom crede în ea. Campionii «autonomiei strategice» a UE prin care se vizează îndepărtarea Europei de SUA s-au arătat acum predispuşi la compromisuri cu Rusia lui Putin de dragul afacerilor firmelor lor.

Poate acum înţelegem mai bine de ce unele state UE resping accesul României şi Bulgariei în spaţiul Schengen dar sunt gata să primească Croaţia care abia a intrat în UE. Până la urmă spaţiul Schengen defineşte frontiera Uniunii Europene”, a scris Traian Băsescu, fără teamă că își supără colegii din Parlamentul European.

Din analiza sa, rezultă că Vladimir Putin nu va câștiga în fața Statelor Unite și a NATO, în cazul în care se va invada Ucraina. Iată argumentele fostului președinte al României, care nu pare a crede că începe războiul, așa cum le-a făcut publice pe pagina lui de Facebook.

De ce preşedintele Putin va pierde

„SUA şi NATO nu au cedat, tratând Rusia ca pe o putere regională.

De ce a pierdut Putin?

Iată câteva elemente ale ecuaţiei care, cred eu, îl determină pe Putin să nu invadeze Ucraina:

1.Niciodată NATO nu a promis că nu se va extinde spre Est, în spaţiul fostelor state membre ale Pactului de la Varşovia, iar Putin ştie că minte atunci când susţine public acest lucru. Un astfel de angajament al SUA şi NATO ar fi fost înscris într-un tratat parafat şi semnat. La reunificarea Germaniei, singurul angajament asumat de NATO faţă de Rusia a fost că nu va amplasa trupe şi echipamente militare pe teritoriul fostului RDG, angajament pe care îl respectă cu stricteţe.

2.NATO şi SUA au respins categoric pretenţiile lui Putin cu privire la punerea sub influenţa Moscovei a statelor foste parte a URSS sau foste state ale Pactului de la Varşovia şi refacerea «zonei de influenţă» a Rusiei;

3.Invadarea Ucrainei ar aduce pierderi mari armatei ruse datorită transferului de armament defensiv de ultimă generaţie către Ucraina, făcut de SUA, Regatul Unit, Ţările Baltice dar şi Turcia (Putin este obişnuit să prezinte poporului rus victorii fără glorie în care nu pierde nici un soldat precum în Crimeea, Osetia, Aphazia, Nagorno Karabah sau Dombas ori Transnistria unde a folosit insurgenţa locală);

4.Pe timpul unui eventuale invazii, armata Ucrainei ar fi bine susţinută cu echipamente militare defensive moderne pe tot timpul conflictului de către multe din statele NATO şi UE (desigur, mai puţin Germania, Croaţia, Ungaria şi probabil Bulgaria);

5.Desfăşurarea de trupe şi tehnică militară pe care o fac SUA, a antrenat şi angajamentul altor state membre NATO şi UE;

6.Concentrarea masivă de forte navale NATO în Marea Mediterană;

7.Ameninţarea fermă a SUA şi a Uniunii Europene legat de impunerea unor sancţiuni economice severe ce vor fi aplicate Federaţiei Ruse;

8.Implicarea totală a SUA în găsirea unor soluţii alternative de aprovizionare cu gaze naturale a Europei, inclusiv din Qatar;

9.Turcia, de la care Putin avea așteptări mari, s-a dovedit intransigentă față de o posibilă invadare a Ucrainei. Mai mult, Turcia s-a angajat în negocieri tehnice pentru a face posibil tranzitul de gaze din Orientul Mijlociu către Europa, ca alternativă la Gazprom;

10.Beijingul, prin Preşedintele Xi Jinping (foto) a descurajat o invadare a Ucrainei;

11.Ameninţarea militară a Ucrainei face ca Rusia să fie izolată pe scena internaţională iar consecinţele izolării vor fi extrem de grele din punct de vedere economic şi politic.

Şi uite aşa, punând cap la cap cele de mai sus, şi multe altele, cred eu că, pentru moment, s-a ales praful din lista de pretenţii absurde ale lui Putin cu privire la ambiţia de a dicta viitorul altor state independente din regiune.

Motivul pentru care se vizează îndepărtarea Europei de SUA

Fără a fi obţinut nici o concesie din partea NATO şi a SUA, Putin va fi nevoit să renunţe, cel puţin pentru moment, la invadarea Ucrainei sau să încerce metode mai subtile pentru a controla această ţară fostă componentă a URSS.

Unii se întreabă de ce susţinem Ucraina în condiţiile în care etnicii români sunt lipsiţi de drepturi şi se întreabă de ce nu facem ca Ungaria lui Victor Orban. Aici lucrurile sunt simple. Dacă privim pe hartă vedem cu uşurinţă că după Ucraina urmăm noi. De aceea trebuie să susţinem Ucraina.

Pe de altă parte există şi o concluzie cu privire la solidaritatea europeană. Vai de noi dacă vom crede în ea. Campionii «autonomiei strategice» a UE prin care se vizează îndepărtarea Europei de SUA s-au arătat acum predispuşi la compromisuri cu Rusia lui Putin de dragul afacerilor firmelor lor.

Meniul pe care-l servește Putin liderilor europeni care se așează cu el la masă

Poate acum înţelegem mai bine de ce unele state UE resping accesul României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, dar sunt gata să primească Croaţia care abia a intrat în UE. Până la urmă spaţiul Schengen defineşte frontiera Uniunii Europene.

Dar evenimentele legate de Ucraina au şi partea lor hazlie. La Kremlin este «Ziua poţilor deschise». Orice lider european care acceptă să fie umilit de dragul unei fotografii în aceaşi cameră cu Putin este primit de Ţar cu un meniu fix. La felul întâi i se serveşte povestea mincinoasă a «angajamentelor» NATO precum că nu se va extinde spre Est, la felul doi este servită povestea securităţii Rusiei ca şi cum NATO ar fi masat trupe la frontierele Ucrainei, în Crimeea, în Belarus, în Marea Neagră şi nu Rusia, iar la desert auguştii vizitatori europeni primesc lecţia Gazprom, «firmă serioasă» unde acum câteva zile fostul cancelar german Gerhard Schroeder a fost numit în Consiliul de Administraţie”.