Simona Ionescu / Redactor Șef
Serotonina este unul dintre mesagerii chimici de la nivelul sistemului nervos central. O mică parte de serotonină se găseşte în creier, în timp ce restul se produce în intestin. De-a lungul timpului, oamenii de ştiinţă au observat o legătură între persoanele care sufereau de diferite tulburări de dispoziţie, inclusiv depresie, şi un nivel scăzut de serotonină în creier. Sunt anumite alimente care aduc fericirea și produc serotonină.
Pe lângă rolul important pe care îl are asupra stării de spirit, serotonina are şi alte responsabilităţi: îmbunătăţeşte calitatea somnului (alături de melatonină), contribuie la buna funcţionare a sistemului digestiv, stimulează capacitatea de a memora şi de a învăţa. În schimb, atunci când nivelul de serotonină este redus, te poţi simţi obosită, anxioasă, depresivă sau, dimpotrivă, irascibilă, agresivă. Mai mult, te poţi confrunta cu lipsa poftei de mâncare, cu stări de greaţă şi cu insomnie.
Ce legătură este între serotonină şi alimentele care conţin triptofan? Acesta din urmă este un aminoacid esenţial, care nu poate fi sintetizat de organism şi care trebuie introdus prin dietă. Triptofanul ajută la producerea serotoninei în creier. Oamenii de ştiinţă sugerează că alimentele bogate în carbohidraţi sănătoşi (complecşi) ajută organismul să elibereze mai multă insulină care, la rândul său, ajută la o mai bună absorbţie a triptofanului în sânge. Aşadar, iată o combinaţie bună: triptofan plus carbohidraţi. Mai mult decât atât, triptofanul este implicat şi în producţia vitaminei B3, a hormonilor tiroidieni şi a melatoninei.
Introducerea alimentelor care conţin probiotice (bacterii vii) poate ajuta triptofanul să fie absorbit mai bine în sânge şi, ulterior, să ajungă în creier. În plus, probioticele refac echilibrul florei intestinale şi ajută digestia. Alimentele fermentate sunt o sursă excelentă de probiotice, cum ar fi murăturile, lactatele şi băuturile din soia.
Oul este important în alimentaţie, în special gălbenuşul, care este o sursă excelentă de triptofan. Pe lângă acesta, mai conţine şi tirozină – un alt aminoacid folosit în producerea neurotransmiţătorilor –, vitamine din complexul B, acizi graşi esenţiali Omega-3. Încearcă să reduci consumul de ouă prăjite, optând pentru variante de preparare sănătoase, cum sunt poşatul sau fierberea.
Lista legumelor bogate în triptofan include spanacul, broccoli, pătrunjelul, dar nu numai. Algele de mare şi spirulina sunt surse importante de triptofan, acestea conţinând până la 3% din doza zilnică recomandată (DZR).
Seminţele, dar şi nucile conţin fibre, vitamine şi antioxidanţi. Studiile au arătat că o mână de seminţe sau de nuci poate scădea riscul de afecţiuni cardiace sau respiratorii. În plus, seminţele de dovleac – vedeta sezonului de toamnă – sunt bogate în triptofan. În afară de acestea, poţi miza pe seminţele de chia, de susan, de florea-soarelui, de in, pe nucile caju, pe fistic, migdale şi alune de pădure, dacă ai nevoie să-ţi îmbunătăţeşti dispoziţia.
Peştele acesta conţine acizi graşi esenţiali Omega-3, vitamina D, dar şi triptofan. Nutrimentele de care dispune acest tip de peşte sunt importante pentru sănătate, mai ales că echilibrează nivelul de colesterol din sânge şi poate reduce tensiunea arterială.
Alte alimente bogate în triptofan sunt: produsele din soia, brânzeturile, ananasul, alte tipuri de peşte (macrou, cod, ton, etc.), fructele de mare, cerealele integrale, boabele de fasole şi lintea, ciupercile, sparanghelul, conopida.
Foto: Facebook
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
