Baia Grivița, de la extaz la agonie. A fost ultima redută de igienă a bucureștenilor

Baia Grivița, de la extaz la agonie. A fost ultima redută de igienă a bucureștenilor
A fost cea de-a doua baie publică înființată în Capitală la sfârșitul secolului al XIX-lea și a reprezentat o însemnată realizare.

Inaugurată în anul 1897, Baia Griviță a fost dotată la acea vrem cu tot ce avea nevoie bucureșteanul de rând, de la dușuri și instalații moderne, la bazine cu apă caldă și lumină electrică.

Baia Grivița, de la extaz la agonie. A fost ultima redută de igienă a bucureștenilor

Costruită de doi negustori evrei, Solomon Abramovici și Isac Halimovici, după ce au luat un credit de 270.000 de lei, de la Societatea de Credit Funciar, baia Grivița a fost timp de aproape 130 de ani, ‘loc de igienă și loisir”. Se spune că n-a existat zi în care să nu fie plină de bucureșteni care, neavând alte posibilități de igienizare, se bucurau de această operă de artă și totodată socializau.

Baia a avut o capacitate de 200 de locuri pe zi și a oferit clienților condiții foarte bune, de la dușuri cu apă caldă la cabine individuale, o saună cu aer cald dar și bazine cu apă rece, iar provenea din puțuri proprii.

„Vara, mulți se mulțumeau cu un duș, instalație proprie, făcută prin fundul curților sau pe după casă”

Atunci când a fost deschisă, bucureștenii s-au bucurau ca niște copii, descoperind noul, întrucât până atunci majoritatea se spălau “fie în căzi speciale de tinichea de zinc sau în hârdaie scunde și largi cu doage de lemn încercuite cu fier, fie în albii din lemn de plută sau de plop, pe care le scobeau anume și le vindeau țiganii rudari.

Vara, mulți se mulțumeau cu un duș, instalație proprie, făcută prin fundul curților sau pe după casă și prin magaziile de scânduri ale gospodăriei. Dușurile acestea erau alcătuite dintr-o îngrăditură strâmtă de rogojini, deasupra căreia se atârna o stropitoare de tinichea plină cu apă, pe care și-o deșertau în cap trăgând de o sfoară, legată de pârghiuță ce ridica un căpăcel de pe fundul ei.

De binefacerea unei asemeni instalațiuni ingenioase se foloseau, pe rând, toți ai casei, ba uneori chiar unii dintre vecini, ce nu erau pliroforisiți cu așa confort”, scria George Costescu în 1944, în “Bucureștii Vechiului Regat, George Costescu.

Baia era deschisă de la  5 dimineața până noaptea târziu

Pentru ca toată lumea să fie mulțumită, baia Grivița se deschidea la ora 5 dimineața și se închide foarte târziu, în noapte, după ultimul client, proprietarii având grijă ca bucureșteanului de rând să nu-i lipsească nimic. “În acest basin se poate lua băi la aer liber, alții ziua și seara la lumina electrică, iar după trebuințe este acoperit cu perdele mobile de pânză impermeabilă pentru a apăra pe Onor vizitatori de razele solare, cum și de ploaie.

În același timp se recomandă Onor Public că Direcțiunea a făcut toate sacrificiile instalând în localul basinului un sistem complect de dușe, care se alimentează numai cu apă rece de puț, pompată cu presiune puternică. Băile sunt deschise în toate zilele de la orele 5 dimineața, până seara cât de târziu, la lumina electrică.

Direcțiunea roagă Onor Public a vizita Stabilimentul Baia Grivița în ce privește băile de abur și de putină clasa I și clasa II, atât pentru Dame cât și pentru Bărbați, și se va convinge de confortul, igiena și moderațiunea prețurilor”, se arată în scrierile vremii. După cum cerea eticheta, în anul 1900, domnii se puteau bucura de beneficiile băii Grivița în fiecare zi a săptămânii, iar doamnele doar sâmbăta.

Inaugurată cu fast de Traian Băsescu

Lăsată de izbeliște, Baia Grivița a fost modernizată în perioada lui Traian Băsescu, fiind cheltuiți nu mai puțin de 700.000 de euro și inaugurată atunci de fostul primar al Capitalei. “Am constatat că locatarii blocurilor unde apa caldă este sistată din cauza neplății facturilor către Regia de Termoficare nu au unde să se spele și ne-am gândit să apelăm pentru ei la sisteme mai vechi.

Am alocat astfel, din bugetul local, șase miliarde de lei pentru punerea în funcțiune a Băii Grivița și sunt convins că foarte mulți oameni doresc să o utilizeze”, a mărturisit Traian Băsescu în anul 2002, potrivit ziarului Curentul. Câțiva ani mai târziu, locul s-a transformat într-un dezastru. Ulterior, clădirile monument unde a funcționa baia au fost retrocedate, iar noii proprietari au încercat să facă ceva lucrări de reabilitare, apoi s-au oprit.

Sursă foto: b365