Românii dau nume simple mâncărurilor: tocăniță, ciorbă, friptură de vită, prăjitură cu gem. Însă, europenii și americanii sunt mai inventivi. Ei au inventat pizza Margherita, faimosul desert Melba cu piersici sau prăjiura Pavlova.
Feluri de mâncare cu numele unor persoane celebre
Ouăle Benedict se pare că au la bază ideea unui broker de pe Wall Street. Într-o zi a anului 1894, Lemuel Benedict, suferind de o mare mahmureală, a intrat în restaurantul hotelului Waldorf Astoria din New York şi a cerut “ceva pâine prăjită cu unt, bacon prăjit crocant, două ochiuri pe apă şi nişte sos olandez”. Meniul a fost și pe gustul altor clienți și a ajuns cunoscut în întreaga lume.
Pizza Margherita
Pizza Margherita, denumită după o regină italiană. Conform legendei, pizza Margherita a apărut în 1889, la Napoli, Italia. Atunci, un faimos bucătar a făcut o pizza în onoarea Reginei Margherita. El a creat o pizza care avea toate culorile steagului italian, roşu (sosul de tomate), alb (brânza mozzarella) şi verde (busuioc). De-atunci şi până astăzi se păstrează aceeaşi reţetă.
Melba cu piersici
Faimosul desert melba cu piersici a fost inventat la hotelul Savoy din Londra, în 1890, în onoarea cântăreţei australiene de operă Nellie Melba, care la acea vreme susţinea un spectacol la Covent Garden.
Carpaccio de vită
Carpaccio de vită, un fel de mâncare alcătuit din felii subţiri de carne de vită crudă, peste care se presară ulei de măsline şi „aşchii“ de parmezan, este denumit după pictorul italian Vittore Carpaccio. Culorea roşu-aprins a cărnii crude de vită aminteşte de roşul folosit de el în tablouri. Se pare că a fost inventat pentru o contesă căreia i s-a spus de către doctori că trebuie să mănânce mai multă carne crudă.
Prăjitura Pavlova
Balerina Anna Pavlova şi-a împrumutat numele unor deserturi din bezele, Pavlova, despre care se crede că au fost create ori în Noua Zeelandă, ori în Australia, ţări în care dansatoarea a avut un turneu în anii ’20. Au existat multe dispute asupra ţării în care au fost realizate prima oară aceste deserturi şi asupra maestrului cofetar care le-a realizat.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook