Există nenumărate variante de sos pesto. El poate fi preparat din orice. Românii, de exemplu, fac, primăvara, pesto din leurdă. Celebrul sos pesto de azi a apărut încă din epoca romană. Era fix același lucru. Istoricii au arătat că romanii consumau moretum, o pastă care se făcea prin zdrobirea usturoiului, a sării, a brânzei, a plantelor, a uleiului de măsline și a oțetului (și uneori a nucilor de pin).
Acest sos este menționată în Appendix Vergiliana, o colecție de poezii în care Virgiliu detaliază pregătirea moretum-ului. Ceva mai târziu, în Evul Mediu, un sos popular în bucătăria genoveză a fost agliata, care era în esență un pireu de usturoi și nuci, deoarece usturoiul era un element esențial în alimentația ligurilor, în special pentru navigatorii care, în lungile călătorii erau expuși la tot felul de boli, iar beneficiile cunoscute ale usturoiului le întărea sistemul imunitar.
Frunzele de busuioc, principalul ingredient al sosului pesto modern, a avut loc abia la mijlocul secolului al XIX-lea, acestea fiind documentate în cartea de bucate a celebrului gastronom Giovanni Battista Ratto, La Cuciniera Genovese, publicată în 1863.
Rețeta lui a fost adesea revizuită în anii următori și a devenit în scurt timp un element de bază în tradiția culinară liguriană, cu fiecare familie prezentând adesea propria rețetă de pesto (cu ușoare diferențe față de ingredientele tradiționale). În anul 1944, The New York Times a menționat sosul pesto importat în conservă, iar doi ani mai târziu, în 1946, revista Sunset a publicat o rețetă de pesto de Angelo Pellegrini. Totuși sosul italienilor a devenit popular în America de Nord abia după perioada 1980 – 1990.
Rețetă de pesto de leurdă
Ingrediente: 250 g leurdă, 6 linguri parmezan, 3 linguri semințe de dovleac sau de pin, 6 linguri ulei de măsline, sare și piper.
Preparare: toate ingredientele se mixează într-un blender, apoi se condimentează cu sare și piper după gust. Sosul se păstrează la frigider, în borcane închise ermetic.
Sursa foto: Pixabay
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook