Puțini români știu că Dobrogea găzduiește unul dintre cele mai spectaculoase monumente medievale din Europa de Est. Descoperit întâmplător în urmă cu aproape 70 de ani, ansamblul rupestru de la Murfatlar este comparat adesea cu celebrul sit Cappadocia din Turcia, datorită bisericilor săpate direct în stâncă și vechimii sale de peste un mileniu.
Cappadocia României se găsește la Murfatlar. Când vine vorba despre biserici și orașe săpate în stâncă, majoritatea oamenilor se gândesc imediat la Cappadocia, regiunea spectaculoasă din centrul Turciei, unde peisajul vulcanic ascunde sute de biserici rupestre, mănăstiri și orașe subterane vechi de peste o mie de ani.
Puțini știu însă că și România are un astfel de loc. În județul Constanța, la Murfatlar, se află un complex monahal unic, format din biserici săpate în masivul de cretă, chilii, galerii și încăperi funerare, un sit pe care istorici și arheologi îl consideră unul dintre cele mai misterioase monumente medievale din țară.
De ce este comparat locul de la Murfatlar cu Cappadocia
Comparația cu Cappadocia nu este întâmplătoare. Ambele situri au fost amenajate direct în stâncă și au funcționat ca importante centre monahale în Evul Mediu. Atât în Dobrogea, cât și în regiunea turcă, călugării au ales să transforme roca în biserici, capele și spații de locuit.
Diferențele sunt însă la fel de interesante. Dacă bisericile din Cappadocia sunt celebre în întreaga lume pentru impresionantele lor fresce bizantine, la Murfatlar pereții spun povestea altfel. Istoria nu este pictată, ci scrijelită în piatră. Pe suprafața fragilă a cretei dobrogene au fost descoperite sute de cruci, desene, simboluri și inscripții care continuă să ridice numeroase semne de întrebare în rândul cercetătorilor.
Descoperirea făcută din întâmplare
Ansamblul rupestru de la Murfatlar a fost descoperit pe 11 iunie 1957, în timpul lucrărilor de extindere a unei cariere de cretă.
La Murfatlar se găsesc biserici rupestre săpate în cretă, asemănătoare cu cele din Cappadochia Foto: Instagram
Muncitorii au observat încăperi săpate în stâncă, iar cercetările arheologice începute ulterior au scos la iveală unul dintre cele mai importante complexe monahale medievale din România.
Arheologii au identificat șase biserici, chilii monahale, galerii, camere funerare și morminte, toate săpate direct în masivul de cretă.
Un complex vechi de peste 1.000 de ani
Arheologii au stabilit că ansamblul supranumit Cappadocia României datează din secolele al X-lea și al XI-lea. Una dintre cele mai importante descoperiri este o inscripție datată din anul 992, dovadă că așezarea monahală funcționa deja la sfârșitul primului mileniu. Această vechime documentată transformă ansamblul de la Murfatlar într-unul dintre cele mai timpurii și importante monumente creștine medievale din spațiul românesc.
Misterul inscripțiilor care nu au fost descifrate complet
Ceea ce face cu adevărat unic complexul de la Murfatlar este bogăția impresionantă de simboluri gravate în pereți. Arheologii au identificat sute de reprezentări ale crucii, desene cu oameni și animale, cavaleri, corăbii, motive geometrice și numeroase texte realizate în mai multe sisteme de scriere.
Printre acestea se regăsesc inscripții în alfabet grec, chirilic și glagolitic, dar și semne considerate de unii cercetători drept rune nordice.
Pe pereții bisericilor rupestre de la Murfatlar se găsesc inscripții în alfabet grec, chirilic și glagolitic, dar și rune nordice Foto: Instagram
Multe dintre aceste simboluri nu au fost încă interpretate complet, iar originea lor continuă să fie dezbătută de specialiști.
Complexul reprezintă astfel o mărturie rară a întâlnirii dintre civilizația bizantină, lumea slavă și populațiile nordice care traversau regiunea Dobrogei în Evul Mediu.
Ce este Cappadocia și de ce atrage milioane de turiști
Cappadocia este una dintre cele mai spectaculoase regiuni istorice ale Turciei și una dintre cele mai vizitate destinații turistice din lume.
Formată în urma erupțiilor vulcanice produse în urmă cu milioane de ani, zona este renumită pentru formațiunile sale stâncoase spectaculoase, cunoscute drept „coșurile zânelor”.
În primele secole ale creștinismului, locuitorii au săpat în roca vulcanică sute de biserici, mănăstiri și chiar orașe subterane întregi, folosite ca refugiu în timpul persecuțiilor religioase.
Astăzi, Cappadocia este inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO și atrage anual milioane de turiști, fiind celebră și pentru zborurile cu balonul cu aer cald deasupra peisajelor sale spectaculoase.
De ce Cappadocia României de la Murfatlar este o comoară mai puțin cunoscută
Deși este adesea comparat cu Cappadocia, ansamblul de la Murfatlar este mult mai puțin cunoscut. Motivul este unul simplu: roca în care au fost săpate bisericile este cretă, un material extrem de fragil și sensibil la infiltrațiile de apă și la variațiile de temperatură.
În ultimele decenii, monumentul a suferit degradări importante, iar accesul publicului este restricționat tocmai pentru a preveni deteriorarea și mai accentuată a sitului.
Bisericile rupestre de la Murfatlar nu sunt deschise publicului Foto: Instagram
Din acest motiv, foarte puțini turiști au avut ocazia să îl vadă în realitate. Istoricii consideră că ansamblul rupestru de la Murfatlar este unul dintre cele mai importante monumente medievale descoperite în România după cel de-Al Doilea Război Mondial. Vechimea sa, arhitectura săpată în stâncă și bogăția impresionantă de simboluri îl transformă într-un loc fără echivalent în spațiul românesc.
Chiar dacă nu are dimensiunile impresionante ale Cappadociei și nu poate fi vizitat în prezent, complexul din Dobrogea demonstrează că România ascunde monumente medievale spectaculoase, încă prea puțin cunoscute chiar și de mulți dintre români.
Face parte din echipa Rețete și vedete încă de la lansarea publicației, în 2020, aducând cu ea o experiență de peste 20 de ani în presa scrisă, la Evenimentul Zilei, dar și în agenții de presă internaționale (Agence France Presse și Associated Press) și radio (Radio 21). De asemenea, activează cu succes și în domeniul relațiilor publice, îmbrățișând proiecte de PR cultural și de business. Este, de mulți ani, PR-ul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara și co-fondator la o publicație unică în peisajul media național, dedicată celor mici și părinților lor, Știri pentru copii.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile publicate de retetesivedete.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
