Cel mai vechi chihlimbar din lume a fost descoperit în nord-vestul Chinei și datează de acum aproximativ 385 de milioane de ani, cu mult înainte de apariția dinozaurilor și a plantelor cu semințe. Cel mai vechi chihlimbar din lume e mai vechi decât dinozaurii. Încă nu se știe de la ce plantă provine rășina.
Chihlimbar preistoric, vechi de 385 de milioane de ani! Paleontologii au identificat 241 de fragmente microscopice de chihlimbar într-un strat geologic din formațiunea Hujiersite, situată în regiunea Xinjiang. Este cel mai vechi exemplu confirmat chimic de rășină fosilizată cunoscut până în prezent.
Cel mai vechi chihlimbar din lume e mai vechi decât dinozaurii. Încă nu se știe de la ce plantă provine rășina
Descoperirea este cu circa 65 de milioane de ani mai veche decât precedentul record confirmat, provenit din Carboniferul târziu și datat la aproximativ 320 de milioane de ani. Mai important, ea precedă apariția și diversificarea plantelor cu semințe, grupul de organisme căruia i-a fost asociată mult timp producția de rășini complexe.
Cercetătorii arată că acest chihlimbar s-a format în Devonianul mijlociu, cu aproximativ 140-150 de milioane de ani înainte ca primii dinozauri să apară pe Pământ. Autorii studiului au analizat aproximativ zece kilograme de cărbune colectat dintr-un filon al formațiunii Hujiersite, în apropiere de Hoxtolgay. Probe aparent banale au oferit însă un lucru neașteptat: sub lumina ultravioletă, particule foarte mici au emis o fluorescență albastră intensă.
Cea mai mare bucată din cel mai vechi chihlimbar din lume are 1,5 milimetri
Fragmentele au fost extrase manual, sub microscop. Cele mai multe măsoară între 0,1 și 0,5 milimetri, iar cel mai mare ajunge la 1,5 milimetri. Dimensiunea lor explică de ce astfel de vestigii pot trece ușor neobservate în rocile bogate în materie organică.
Pentru confirmare, echipa a folosit spectroscopie în infraroșu cu transformată Fourier și cromatografie de gaze cuplată cu spectrometrie de masă. Analizele au indicat compuși terpenoizi și o semnătură chimică specifică rășinilor fosilizate, confirmând că particulele sunt chihlimbar autentic.
Rășina este văzută ca un mecanism de apărare împotriva insectelor erbivore sau a agenților patogeni
Cel mai vechi chihlimbar din lume a fost descoperit în China Sursă foto: Luo et al., Science Advances, 2026
Cel mai vechi chihlimbar din lume e mai vechi decât dinozaurii. Încă nu se știe de la ce plantă provine rășina. Rezultatul are consecințe importante pentru înțelegerea evoluției plantelor terestre. În mod tradițional, rășina este văzută ca un mecanism de apărare împotriva insectelor erbivore sau a agenților patogeni.
Ea poate sigila rănile produse în țesuturile plantei și poate limita pătrunderea microorganismelor. Totuși, la momentul formării acestui zăcământ, dovezile privind atacurile extinse ale insectelor asupra plantelor vasculare erau încă limitate.
În Devonian, vegetația terestră se afla într-o perioadă de transformare profundă. Plantele deveneau mai înalte, dezvoltau structuri lemnoase și sisteme radiculare mai adânci, modificând treptat peisajele continentale.
Cercetătorii vor să reexamineze șisturile bogate în materie organică și sedimentele fine cu resturi vegetale
Originea exactă a rășinii rămâne necunoscută. Niciun fragment nu a fost găsit atașat direct de țesut vegetal care să permită identificarea speciei producătoare. Autorii studiului propun două posibile surse: progimnospermele, un grup dispărut de plante vasculare fără semințe, considerat apropiat de originea plantelor cu semințe, sau licopsidele arborescente.
Fosile ale ambelor grupuri au fost descoperite în aceeași formațiune geologică. Faptul că materialul „are o chimie” apropiată de rășinile produse de coniferele moderne este cu atât mai surprinzător cu cât coniferele și alte plante cu semințe nu existau încă. Aceasta sugerează că mecanismele biochimice necesare producerii terpenelor au evoluat mai devreme decât se credea, posibil în linii de plante fără semințe.
Prin urmare, acest chihlimbar oferă o dovadă directă că plantele timpurii dezvoltaseră deja „strategii chimice” sofisticate de protecție. Descoperirea deschide și perspectiva găsirii unor probe mai vechi. Cercetătorii spun că depozitele din Devonianul timpuriu, în special cărbunii, șisturile bogate în materie organică și sedimentele fine cu resturi vegetale bine conservate, ar trebui reexaminate.
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile publicate de retetesivedete.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
