Simona Ionescu / Redactor Șef
Înălțată inițial ca o fortificație strategică împotriva incursiunilor tătarilor, cetatea Soroca a evoluat de la o construcție modestă din lemn și pământ la o impresionantă fortăreață de piatră, care a rămas aproape neschimbată din secolul al XVI-lea. Potrivit legendei, cocorii i-au ajuta pe ostași când au rămas fără apă și mâncare.
Cetatea Soroca a fost construită pentru a proteja vadurile Nistrului, puncte vulnerabile prin care cetele tătare de pradă pătrundeau în Moldova pentru a jefui așezările locale. Amplasată strategic la o cotitură a râului, în nord-estul Moldovei istorice, fortăreața făcea parte din lanțul de cetăți moldovenești, alături de Hotin, Tighina și Cetatea Albă, menite să apere frontierele principatului.
Spre deosebire de marile cetăți precum Suceava sau Hotinul, care aveau ziduri duble și garnizoane numeroase, Soroca era o fortăreață mică, un „castel” conceput pentru a adăposti o strajă de pază care să supravegheze vadul și să avertizeze asupra incursiunilor.
Tradiția locală atribuie fondarea cetății domnitorului Ștefan cel Mare, în ultimul sfert al secolului al XV-lea, numele „Soroca” fiind legat de termenul „soroc”, impus de domnitor pentru finalizarea construcției.
Prima mențiune documentară a cetății datează din 12 iulie 1499, când este consemnat Coste, primul pârcălab al Sorocii, în contextul tratatului de pace dintre Ștefan cel Mare și regele polon Ioan Albert. Un alt document, din 14 septembrie 1499, menționează același „pan Coste, staroste de Soroca” într-un tratat de ajutor reciproc cu marele duce al Lituaniei, Alexandru.
Se presupune că, înainte de 1499, pe locul cetății exista o fortificație genoveză, cunoscută sub numele de Olchionia sau Alciona, un punct comercial menționat în sursele bizantine și genoveze. Aceasta ar fi fost o escală pentru mărfurile din Podolia, protejată inițial de o palancă din lemn și pământ, atestată arheologic prin vestigii descoperite în interiorul cetății.
Cetatea de piatră vizibilă astăzi a fost ridicată între 1543 și 1546, în timpul domniei lui Petru Rareș. Construcția a fost realizată de un grup de zidari din Transilvania, conduși de meșterul Iacob, care a lăsat o inscripție în interiorul cetății: „a construit acest castel Iacob”.
O scrisoare din 23 aprilie 1543, trimisă de Petru Rareș magistratului orașului Bistrița, confirmă cererea domnitorului pentru meșteri și calfe care să ridice întărituri la Soroca, ceea ce reprezintă un argument-cheie pentru datarea cetății de piatră.
Noua cetate a fost construită pe fundațiile fortificației de lemn, având o formă circulară perfectă, cu un diametru interior de 37,5 metri (aproximativ 100 de pași) și cinci bastioane dispuse la distanțe egale. Această arhitectură defensivă, inspirată de principiile Renașterii italiene, prezintă similitudini cu castele precum Caprarola din nordul Italiei, dar include și elemente specifice moldovenești.
Zidurile rotunde, mai rezistente decât cele drepte, și turnurile poziționate strategic reflectă o „tăietură de aur” arhitecturală, făcând din Soroca un monument unic în Europa de Est. În bastionul de la intrare se află o mică biserică militară, un element tipic pentru cetățile moldovenești.
Potrivit unei legende moldovenești, în timpul unui asediu îndelungat al cetății Soroca de către tătari, apărătorii au rămas fără hrană și apă, dar au rezistat datorită cocorilor. Păsările ar fi adus în plisc ciorchine de struguri, aruncându-le peste ziduri și astfel garnizoana a fost salvată de foame și sete.
De atunci, cocorul a devenit un simbol al bunătății, fericirii și belșugului în cultura moldovenească, iar un cuib de cocori în vârful unui copac lângă casă este considerat un semn de prosperitate pentru familie.
La sfârșitul secolului al XVII-lea, sub ocupația poloneză, cetatea a fost modificată. I-au fost adăugate 13 încăperi pentru depozitarea prafului de pușcă și spații de cazare pentru 2.000 de oșteni. În perioada sovietică, simbolul capului de bour, emblema Moldovei, a fost îndepărtat de pe portalul cetății, dar a fost restaurat după obținerea independenței Republicii Moldova.
De altfel, Soroca este singura cetate de pe Nistru care și-a recuperat acest simbol. Astăzi, Cetatea Soroca găzduiește expoziții ale Muzeului de Istorie și Etnografie din Soroca și este un simbol național, prezent pe bancnota de 20 de lei moldovenești și pe buletinul de identitate al cetățenilor Republicii Moldova.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
