Sfânta Elisabeta de la Pasărea, poveste impresionantă: cerbul care venea la ea zilnic și tatăl care i s-a rugat la moaște. La doar 16 ani a lăsat în urmă viața obișnuită și a ales drumul mănăstirii ridicate în 1813. A trecut prin suferință, a trăit ani întregi în pustie, iar credincioșii spun că avea darul facerii de minuni. În iunie 2026, la proclamarea canonizării sale, una dintre cele mai emoționante imagini a fost cea cu tatăl ei, Vasile Lazăr, rugându-se la moaștele fiicei devenite sfântă.
Puțini sfinți români au o poveste atât de apropiată de vremurile noastre precum Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea. Născută în anul 1970 și trecută la Domnul în 2014, ea a trăit în aceeași epocă în care au trăit și milioane de români de astăzi. Tocmai acest lucru face ca destinul ei să impresioneze atât de mult.
Sfânta Elisabeta s-a născut la 16 iulie 1970 în localitatea Moldova-Sulița, județul Suceava, și a primit la botez numele Rodica. Provenea dintr-o familie numeroasă și credincioasă, iar apropiații spun că încă din copilărie era diferită de ceilalți copii de vârsta ei. Tatăl său, Vasile Lazăr, avea să povestească mai târziu că fiica lui manifesta încă de mică o atracție aparte pentru rugăciune și pentru viața duhovnicească.
La 16 ani, Sfânta Elisabeta de la Pasărea a plecat în pelerinaj
Chemarea către Dumnezeu a venit foarte devreme. La doar 16 ani, după un pelerinaj făcut împreună cu două verișoare și după ce a cerut sfatul mai multor duhovnici, a luat decizia care avea să îi schimbe viața pentru totdeauna: a intrat în obștea Mănăstirii Pasărea, situată în comuna Brănești, județul Ilfov.
Acolo a început formarea sa monahală, iar cei care au cunoscut-o vorbesc despre o tânără extrem de discretă, smerită și dedicată rugăciunii. Viața ei a fost însă departe de a fi lipsită de încercări.
În anul 1996, a fost trimisă la Așezământul Românesc de la Ierusalim, în Țara Sfântă. A slujit ca paraclisieră și cântăreață la strană, însă perioada petrecută acolo a fost marcată de o grea suferință. S-a confruntat cu o boală severă, despre care sursele bisericești spun că i-a schimbat profund viața spirituală.
Vasile Lazăr s-a rugat la moaștele fiicei sale Foto: Facebook
Potrivit informațiilor publicate de Biserică, Sfânta Elisabeta considera că boala a apropiat-o și mai mult de Dumnezeu. În tradiția ortodoxă se spune chiar că a fost vindecată în chip minunat prin rugăciunile adresate Sfântului Ioan Iacob de la Neamț, episod care este amintit astăzi printre momentele importante ale biografiei sale.
După revenirea în România, monarha Elisabeta a ales o cale și mai dificilă. A părăsit confortul relativ al vieții de mănăstire și s-a retras în pustie, în Munții Giumalău și mai târziu în Munții Neamțului.
Sfânta Elisabeta de la Pasărea, poveste impresionantă: cerbul care venea la ea zilnic și tatăl care i s-a rugat la moaște
Ani la rând a trăit în izolare, rugăciune și asceză, asemenea marilor pustnici din vechime. În această perioadă au început să apară și relatările care au contribuit la faima sa duhovnicească.
Una dintre cele mai cunoscute povești este cea a cerbului care venea aproape zilnic în apropierea locului unde trăia. Cei care au transmis această mărturie au văzut în ea un semn al armoniei dintre creație și omul care își dedică viața lui Dumnezeu. Povestea a rămas una dintre cele mai îndrăgite amintiri legate de Sfânta Elisabeta.
Sfânta Elisabeta de la Pasărea Foto: Basilica.ro
Tot în acea perioadă, potrivit informațiilor publicate de Basilica.ro, ea ar fi avut o vedenie a Iadului și a Raiului, experiență care a întărit-o în alegerea vieții de pustnicie. De asemenea, în mediul monahal s-a vorbit despre darul facerii de minuni și despre ajutorul pe care mulți credincioși au spus că l-au primit după rugăciuni adresate ei.
Sfânta Elisabeta a murit pe 5 iunie 2014, la numai 44 de ani. A fost înmormântată la Mănăstirea Pasărea, locul unde își începuse viața monahală cu aproape trei decenii înainte.
Însă povestea ei nu s-a încheiat atunci.
În anii care au urmat, tot mai mulți credincioși au început să îi cinstească memoria. Mărturiile despre viața ei, despre rugăciunile ascultate și despre exemplul său de nevoință au circulat în întreaga țară.
Sfânta Elisabeta de la Pasărea, canonizată. Tatăl s-a rugat la căpătâiul ei
În 2025, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat canonizarea sa, iar pe 16 ianuarie 2026 trupul ei a fost deshumat. Sfintele moaște au fost așezate spre închinare în biserica Mănăstirii Pasărea, unde mii de credincioși au venit să se roage.
La începutul lunii iunie 2026 a avut loc proclamarea locală a canonizării. Atunci a fost surprins unul dintre cele mai emoționante momente ale întregii ceremonii: tatăl său, Vasile Lazăr, aflat la o vârstă înaintată, s-a apropiat de moaștele fiicei sale și s-a rugat cu lacrimi în ochi.
Imaginea a impresionat profund credincioșii. Pentru mulți, a fost simbolul unei vieți extraordinare: o copilă dintr-un sat din Suceava care a ales mănăstirea la 16 ani, a trecut prin boală și suferință, a trăit ani întregi în pustie și a ajuns, la numai 11 ani după moarte, în rândul sfinților Bisericii Ortodoxe Române.
Astăzi, Sfânta Elisabeta de la Pasărea este considerată una dintre cele mai apropiate de generația contemporană. A trăit până în secolul XXI, iar povestea ei continuă să emoționeze prin simplitate, credință și puterea de a merge până la capăt pe drumul pe care și l-a ales.
Informațiile publicate de retetesivedete.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Eliza Gavrilescu s-a alăturat echipei editoriale Rețete şi Vedete în 2024, aducând cu ea peste un deceniu de experiență în presă. A colaborat și cu site-urile evz.ro și infoactual.ro. De-a lungul carierei, Eliza s-a remarcat prin modul echilibrat în care abordează subiectele, dar și prin seriozitatea și respectul față de public. Profesionalismul și atenția ei pentru corectitudinea informației se regăsesc constant în materialele pe care le semnează.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
