Ideea „Univers 25″ a venit de la omul de știință american John Calhoun, care a creat o „lume ideală” în care sute de șoareci ar trăi și s-ar reproduce.
Mai exact, Calhoun a construit așa-numitul „Paradis al șoarecilor”, un spațiu special amenajat în care rozătoarele aveau din abundență hrană și apă, precum și un spațiu de locuit mare.
La început, el a plasat patru perechi de șoareci care, în scurt timp, au început să se reproducă, ceea ce a dus la creșterea rapidă a populației lor. Cu toate acestea, după 315 zile, reproducerea lor a început să scadă semnificativ.
Când numărul rozătoarelor a ajuns la 600, s-a format de la sine o ierarhie și atunci au apărut așa-numiții „șoareci răi”.
Rozătoarele mai mari au început să atace grupul, iar rezultatul a fost că mulți masculi au început să se „prăbușească” din punct de vedere psihologic.
Femelele, la rândul lor, au devenit agresive față de proprii pui.
Cu timpul, femelele au manifestat un comportament din ce în ce mai agresiv, afișând un comportament de izolare și lipsa dispoziției de reproducere. S-a înregistrat o rată scăzută a natalității și, în același timp, o creștere a mortalității la rozătoarele tinere.
Apoi, a apărut o nouă clasă de rozătoare masculi, așa numiții „șoareci frumoși”.
Aceștia refuzau să se împerecheze cu femelele sau să se „lupte” pentru spațiul lor. Tot ceea ce îi interesa era hrana și somnul.
La un moment dat, „masculii frumoși” și „femelele izolate” reprezentau majoritatea populației. Pe măsură ce timpul a trecut, mortalitatea juvenilă a ajuns la 100%, iar reproducerea a ajuns la zero. În rândul șoarecilor pe cale de dispariție s-a observat homosexualitatea și, în același timp, canibalismul a crescut, în ciuda faptului că exista hrană din belșug.
Univers 25: La doi ani de la începerea experimentului s-a născut ultimul pui al coloniei.
Până în 1973, a fost ucis ultimul șoarece din Universul 25.
Cercetătorul John Calhoun a mai repetat același experiment de încă 25 de ori și, de fiecare dată, rezultatul a fost același. Această lucrare științifică a fost folosită ca model de interpretare a colapsului social, iar această cercetare servește drept punct central pentru studiul sociologiei urbane.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook