Simona Ionescu / Redactor Șef

Ridicată din dragoste și durere, Fântâna Lahovary amintește de moartea lui George Emanuel Lahovary, ucis într-un duel care avea să stârnească ample controverse și să fie considerat de mulți contemporani mai degrabă un asasinat decât o confruntare cavalerească.

Un monument ridicat din iubire și doliu

Puțini bucureșteni știu că Fântâna Lahovary nu este doar o lucrare decorativă, ci un monument memorial dedicat lui George Emanuel Lahovary, jurnalist, politician conservator și proprietar al publicației ,,L’Indépendance Roumaine”. Monumentul a fost comandat în 1903 de soția sa, prințesa Zoe Suțu, și realizat de sculptorul Carol Storck, unul dintre cei mai importanți artiști ai epocii. 

Pe soclul monumentului poate fi citită și astăzi inscripția:

„Donațiune făcută de Principesa Zoe Suțu în memoria lui George Emanuel Lahovary.

Fântâna Lahovary (foto: Wikipedia)
Fântâna Lahovary (foto: Wikipedia)

Monumentul a fost amplasat inițial chiar în fața Sălii de Tir și Gimnastică, locul unde Lahovary și-a pierdut viața în urma unui duel care avea să șocheze întreaga societate românească.

Duelul care a pornit dintr-o dispută politică

În toamna anului 1897, George Emanuel Lahovary a publicat o serie de articole extrem de critice la adresa politicianului Nicolae Filipescu, pe care îl acuza de duplicitate și de apropiere față de liberali. Articolele au fost considerate ofensatoare, iar Filipescu, un pasionat al scrimei și al codului onoarei specific epocii, i-a cerut în repetate rânduri să înceteze atacurile. 

Piața Națiunilor Unite din București (foto: Wikipedia)
Piața Națiunilor Unite din București (foto: Wikipedia)

În ciuda intervențiilor prietenilor comuni și ale colegilor de partid, conflictul nu s-a stins. Mai mult, Lahovary și-a prezentat scuzele, încercând să evite confruntarea. Gestul nu a fost suficient pentru Nicolae Filipescu, care a insistat asupra duelului, considerând că doar astfel își putea repara onoarea. 

Nicolae Filipescu (foto: Wikipedia)
Nicolae Filipescu (foto: Wikipedia)

Un duel desfășurat în condiții controversate

Arma aleasă a fost spada, iar confruntarea s-a desfășurat chiar în Sala de Tir și Gimnastică în care Nicolae Filipescu se antrena frecvent.

Deși ambii erau considerați buni spadasini, locul ales ridica serioase probleme. Sala era mult mai scurtă decât prevedea Codul Dueliștilor, ceea ce limita posibilitatea de retragere și favoriza atacurile rapide. Procurorii și experții aveau să susțină ulterior că tocmai aceste condiții au făcut imposibilă desfășurarea unui duel echitabil. 

Teatrul Regina Maria în 1930 (foto: Wikipedia)
Teatrul Regina Maria în 1930 (foto: Wikipedia)

Confruntarea a durat doar câteva minute și s-a încheiat după două reprize, când Filipescu i-a aplicat adversarului o lovitură mortală în zona pieptului. Martorii au povestit că atacul a fost atât de puternic încât vârful spadei s-a îndoit în corpul victimei. Potrivit relatărilor vremii, ultimele cuvinte ale lui Lahovary au fost: „Ils m’ont assassiné” („M-au asasinat”).

Procesul care a schimbat percepția asupra duelului

La procesul desfășurat câteva luni mai târziu, procurorul general Ștefan Stătescu a susținut că vina nu aparținea doar lui Nicolae Filipescu, ci și martorilor care acceptaseră organizarea duelului într-o sală ce încălca regulile Codului Dueliștilor.

Autoportret–bust din 1926 al sculptorului Fântânii Lahovary, Carol Storck (foto: Wikipedia)
Autoportret–bust din 1926 al sculptorului Fântânii Lahovary, Carol Storck (foto: Wikipedia)

Acesta a argumentat că, într-un spațiu deschis și regulamentar, o asemenea lovitură nu ar fi fost posibilă, iar condițiile improprii au contribuit decisiv la moartea lui Lahovary. Din acest motiv, în epocă au existat numeroase voci care au considerat că nu fusese vorba despre un duel, ci despre un asasinat mascat sub aparența unei confruntări de onoare. 

Nicolae Filipescu a fost condamnat la șase luni de închisoare, însă a fost grațiat înainte de executarea integrală a pedepsei de regele Carol I și și-a continuat ulterior cariera politică. 

Un monument care a supraviețuit transformărilor Bucureștiului

Fântâna Lahovary a rămas timp de decenii în apropierea locului tragediei. Între timp, Sala de Tir și Gimnastică a fost înlocuită de Teatrul Regina Maria, devenit ulterior Teatrul de Operetă.

După demolarea clădirii, în 1986, monumentul a fost demontat și depozitat, existând chiar temeri că s-a pierdut definitiv. La sfârșitul anilor ’90 a fost recuperat și restaurat, iar ulterior amplasat în fața blocului-turn Gioconda, orientat spre Piața Națiunile Unite, unde poate fi admirat și astăzi. 

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.


Informațiile publicate de retetesivedete.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Recomandarile noastre
Stiri parteneri