Simona Ionescu / Redactor Șef

Imaginile anului, din cosmos. Cum au fost surprinse inele în jurul gigantului de gheață

Imaginile anului, din cosmos. Cum au fost surprinse inele în jurul gigantului de gheață
Telescopul spațial James Webb a surprins, recent o imagine uimitoare a gigantului de gheață ce evidențiază inelele spectaculoase, lunile strălucitoare și atmosfera planetei Uranus.

Imaginile surprinse de telescopul spațial James Webb (James Webb Space Telescope – JWST) e arată în detaliu sistemul de inele al gigantului de gheață, cele mai strălucitoare luni ale sale și atmosfera sa dinamică. Acestea au fost realizate în data de 6 februarie, și urmează unei fotografii la fel de uimitoare pe care JWST a capturat-o recent cu celălalt gigant de gheață al sistemului solar, Neptun.

Noua imagine a lui Uranus arată 11 dintre cele 13 inele cunoscute ale planetei, dintre care unele sunt atât de strălucitoare încât se amestecă aparent între ele. Cu toate acestea, ceea ce îi va uimi cu adevărat pe astronomi este faptul că instrumentul Near Infrared Camera (NIRCam) al JWST este suficient de sensibil pentru a surprinde și cele mai apropiate două inele prăfuite ale lui Uranus, arată Space.com.

Imagine incredibil de colorată, față de ceea ce se știa

Aceste inele slabe au fost zărite doar de alți doi ochi astronomici – cei ai navei spațiale Voyager 2, care a trecut pe lângă Uranus în 1986, și, mai recent, de către optica adaptivă avansată a Observatorului Keck.

Când Voyager 2 a surprins Uranus în timpul survolului său din 1986, a văzut planeta ca pe o marmură albastră inertă, lipsită de caracteristici distincte. Această nouă fotografie a JWST este în contrast puternic cu tot ce s-a văzut dinspre Uranus până acum, pictând o imagine a unei lumi dinamice și în continuă schimbare.

Imaginea JWST a fost realizată prin combinarea datelor provenite de la două filtre, care pot fi observate ca fiind colorarea albastră și accente portocalii. Imaginea cu culori reprezentative arată fluidul înghețat dens de apă, metan și amoniac deasupra unui mic nucleu stâncos care cuprinde Uranus, care arată ca un bulgăre de zăpadă albastru deschis.

Cât durează un anotimp pe Uranus

Conform sursei citate, Uranus are o orbită unică în sistemul solar, gigantul de gheață rotindu-se pe o parte, înclinat la un unghi de aproximativ 90 de grade față de traiectoria sa în jurul Soarelui. Această înclinare face ca Uranus să cunoască anotimpuri extreme, fiecare pol fiind expus la lumina constantă a soarelui timp de mulți ani, înainte de a fi cufundat în întuneric pentru o perioadă la fel de lungă.

Până acum Uranus nu a fost fotografiat niciodată cu atâta acuratețe

În prezent, la polul nordic al lui Uranus este primăvară. Acest lucru se poate observa în imagine, cu partea dreaptă a gigantului de gheață care se luminează la calota polară nordică, care este orientată spre soare. Practic, este prima dată când oamenii de știință au văzut acest aspect al calotei polare.

La marginea calotei polare se află un nor strălucitor cu câteva caracteristici extinse mai slabe, aproape vizibile. Aceasta include un al doilea nor foarte strălucitor în stânga imaginii. Nori ca aceștia sunt tipici pentru Uranus și pot fi văzuți la lungimi de undă în infraroșu; se presupune că aceștia sunt legați de activitatea furtunilor de pe gigantul de gheață, au declarat membrii echipei JWST. Polul nordic al lui Uranus va cunoaște sezonul de vară începând cu anul 2028.

Gigantul de gheață, studiat în continuare

Polul sudic al lui Uranus se află în prezent pe partea întunecată a planetei și nu este vizibil în imagine, fiind orientat în direcția opusă Soarelui, spre negrul întunecat al spațiului. JWST a reușit să surprindă șase din cele 27 de luni cunoscute ale lui Uranus atunci când a fotografiat gigantul de gheață. Acestea sunt cele mai strălucitoare dintre luni; celelalte sunt prea slabe pentru a fi observate într-o expunere relativ scurtă de 12 minute.

Fotografia a fost realizată după o expunere „scurtă” de 12 minute

Puternicul telescop spațial va continua să observe gigantul de gheață. Se așteaptă ca investigația sa extinsă să surprindă două inele exterioare de praf și mai slabe, care au fost descoperite de telescopul spațial Hubble în 2007, au declarat membrii echipei misiunii.

Sursa foto / video: NASA

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre