Simona Ionescu / Redactor Șef
Turiștii sunt prea puţin interesați de istoria locului care i-a găzduit cu 7.000 de ani în urmă pe înaintașii lor, dacii. Vor să li se îndeplinească dorințele. Mânăstirea rupestră de la Șinca Veche este printre primele atracții turistice rurale din România. I se spune ”Templul Ursitelor”.
Templul Ursitelor este la 50 km distanță de Brașov. Grota de la Șinca Veche i-a găzduit cu 7.000 de ani în urmă pe daci și pe preoții ortodcși din secolul al XVIII-lea.
Însă, oamenii vin aici în număr mare pentru că doresc să verifice dacă în acest loc li se îndeplinesc visurile și pentru a avea un destin plin de împliniri.
Cum se ajunge în acest loc? Odată ce se trece de Dealul Pleșu din comuna Șinca Veche, apare grota rupestră. Intrarea în peșteră este sprijinită pe lespezi de lemn şi, odată intrat, descoperi o cameră cât o garsonieră.
În urmă cu peste trei secole, aici au locuit călugări. În acest loc dormeau și își găteau chiar și 10 sihaștri. Prima biserică „scobită“ în rocă are naosul cu lungimea de 4,60 m şi lățimea de 4,20 m. Înălțimea navei de atinge 3 m la intrare.
În zilele noastre, au mai rămas încă urmele unei vetre și ale hornului condus prin bolta de piatră amenajată în creasta dealului. A doua biserică are lungimea de 4,20 m și lățimea de 3,35 m. Aici se află și camera călugărilor, situată în spatele primei biserici. Din cauza vegetației zonei, peștera a fost redescoperită în 2004, după decenii în care natura n-a vrut s-o dea publicităţii.
Sub dealul de la poalele Munților Făgăraș se adună în fiecare duminică sute de oameni pentru a se ruga. Însă, contează şi fasciculele de lumină despre care unii dintre ei susţin că apar şi dispar. Pe de altă parte, alţii spun că dorințele puse acolo s-au împlinit. Unii vin doar pentru energia unică pe care o emană locul.
Locașul de cult ortodox a fost sfințit de Mitropolitul Ardealului. Cei mai mulţi vin să se roage, să-L strige mai clar şi să-L audă mai bine pe Dumnezeu. În ciuda feluritelor denumiri, creștinii se referă la grotă ca la Mănăstirea rupestră de la Șinca Veche.
Aici este desenat în stâncă chipul lui Iisus Hristos. În mijlocul unei încăperi cu aspectul unui altar sunt sculptate Steaua lui David şi semnul Yin si Yang.
Unii istoricii susţin că mănăstirea din stâncă a fost săpată pe la 1700, când a început persecutarea creștinilor ortodocși din Transilvania. Cei care care au refuzat să-şi schimbe religia au săpat grota pentru a avea biserica şi credinţa pe care le doreau. Unii experți cred că peștera a fost un templu dacic, cu o vechime de peste 2.000 de ani, dar nu există nici un document care să ateste teoria.
În afara credincioşilor, locul este vizitat de pasionaţii de paranormal. Aceștia sunt fascinați de legenda creată în jurul portalului existent aici şi care ar comunica direct cu cetatea de la Sarmizegetusa. Cei care vin doar o dată pe an o fac pentru a-și pune o dorință şi stau numai acolo unde lumina soarelui pătrunde prin turla săpată în piatră.
Uneori, aici au fost înregistrate apariții inexplicabile de sfere de lumina, cruci și semne stranii. Cea mai impresionantă mărturie despre unicitatea acestui loc este cea despre corurile care cântă cu o frumusețe nelumească în preajma marilor sărbători. Toți cei care au auzit corul din altă lume nu au reușit să rețină sensul lor vorbelor, deși cuvintele se auzeau clar.
Gheorghe Moldovan, un localnic urmărit de Securitate în anul 1953 pentru colaborare cu Rezistență Anticomunistă din Făgăraș, a povestit mai multe. Din generaţie în generaţie, s-a transmis că Moldovan a visat niște ființe de lumină care l-au avertizat și l-au îndrumat unde să se ascundă.
În 1996, reporterul Televiziunii Române, Lucian Băbeanu, a intrat în peșteră. Dar camera video a început să pornească și să se oprească singură, fără a mai răspunde la comenzi. Echipa de filmare a părăsit peștera şi a crezut că că aparatul de filmat a fost defect. Aajunşi la Bucureşti, jurnaliştii au observat că înregistraseră involuntar sfere de lumina strălucitoare care roiau în adâncul bisericii. Sursa: evz.ro
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
