Simona Ionescu / Redactor Șef

Podul lui Dumnezeu, minunea din Mehedinți. Satana a fost alungat din zonă

Podul lui Dumnezeu, minunea din Mehedinți. Satana a fost alungat din zonă
Țara noastră este foarte frumoasă, iar românii au legende fascinante despre locurile pe care nu și le explică. În Mehedinți, se află Podul lui Dumnezeu, unul dintre cele trei poduri naturale din lume.

Podul lui Dumnezeu din comuna mehedinţeană Ponoare este unul dintre cele trei poduri naturale existente în lume şi al doilea ca mărime din Europa. Astfel de poduri naturale mai există în SUA şi în Franţa. Cel din România este singurul circulat, fiind format ca urmare a surpării tavanului unei peşteri.

Podul lui Dumnezeu, minunea din Mehedinți

Podul lui Dumnezeu sau Podul natural cum i se mai spune se află în centrul localităţii, în apropiere de primărie. Este o uriaşă arcadă de piatră peste care trece şoseaua Baia de Aramă – Drobeta Turnu Severin, traversând Valea Pragului. S-a format prin prăbuşirea peretelui superior al peşterii şi se impune prin masivitate. Are 30 m lungime, 13 m înălţime, 22 m lăţime şi 9 m deschidere.

Podul poate fi admirat în toată măreţia sa din Crovul Peşterii, scrie ponoarele.ro. Este o minunăție a naturii și dezvăluie deschiderea spre Valea Pragului. Structura lui etajată este formată din blocuri de calcar suprapuse, supuse eroziunii.

Privit din partea opusă, dinspre Valea Turcului, Podul se impune ca un arc uriaş, împietrit, pe sub care se admiră Dealul Peşterii. Localnicii au păstrat numeroase legende despre formarea Podului care explică denumirea de Podul lui Dumnezeu sau Podul Uriaşilor.

„Lui  Dumnezeu i s-a făcut milă de oamenii din Ponoarele care nu puteau trece Valea Pragului şi l-a alungat pe diavol care se adăpostea în peştera de la Pod. Dracul a fugit şi atunci tavanul peşterii s-a prăbuşit, iar Dumnezeu a făcut podul pentru oameni.

Dracul a ieşit la Zătonul Mare zgârâind cu ghiarele stâncile din Dealul Peşterii.  Acolo s-a aşezat pe o piatră care-i poartă şi acum numele (Stânca Dracului)”, scrie aceeași sursă.

Podul lui Dumnezeu din comuna mehedinţeană Ponoare este unul dintre cele trei poduri naturale existente în lume şi al doilea ca mărime din Europa

Legendele Podului lui Dumnezeu

Sunt mai multe legende legate de acest pod natural. Se spune că în peştera Ponoare locuia Satana care supăra pe localnici.  Oamenii l-au rugat pe Dumnezeu să îi scape de diavol, iar acesta, ascultându-le ruga, a lovit tavanul peşterii, prăbuşindu-l peste intrare.

Necuratul a scăpat prin a doua ieşire a peşterii, agăţându-se cu ghearele de un deal şi formând  cele două câmpii denumite Afrodita şi Cleopatra. El veghează asupra oamenilor care vizitează locul.

O altă variantă a poveştii spune că Sfântul Nicodim căuta cascada ce i s-a arătat în vis şi deasupra căreia voia să construiască o mânăstire. În drumul său a oprit la Ponoare, unde a fost, însă, acuzat de furt şi alungat de săteni. Atunci, pentru a putea scăpa, Dumnezeu i-ar fi construit podul care să-i uşureze trecerea, printr-o mişcare arcuită a mâinii.

Nicodim şi-a continuat drumul, urmându-şi destinul şi construind Mânăstirea Tismana. Înainte de a pleca, el a blestemat apa de la Ponoarele: să se zbuciume, să fie fără peşti şi să o înghită pământul. Aceste lucruri s-au şi întâmplat.

Ca o minune, exact la 600 de ani de la moartea Sfântului Nicodim, la Ponoarele se punea piatra de temelie a unei biserici.

Podul lui Dumnezeu, construit de Hercule?

Se mai spune şi că Podul ar fi fost construit de însuşi Hercule, sau de Iovan Iorgovan, erou de basm, pentru a putea prinde Hidra. Malefica Hidra fuge de Iovan, acesta încercându-şi paloşul pe o stâncă, pe care o prăbuşeşte, astfel formând Podul lui Dumnezeu.

Rămasă fără unul dintre cele cinci capete, Hidra fuge prin munte, sperând că va ajunge la izvoarele termale ce-i pot reda puterile. Se pare că Dumnezeu îi protejează pe cei care trec podul care îi poartă numele. De-a lungul timpului,  nu a existat niciodată un accident grav în urma căderilor.


Cărarea unde  dispar oamenii. Enigmele din Carpați

Creațiile bizare ale naturii. Sfincșii din România

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre