El a fost monstruosul gardian SS, descris de un istoric drept un „bătăuș și ucigaș”. Stefan Baretzki a fost condamnat la închisoare pe viață în 1965 pentru uciderea a cinci persoane și pentru participarea la uciderea a peste 8.000 de alte persoane în lagărul morții de la Auschwitz, în Polonia ocupată de naziști.
Acum, faptele sale nefaste au fost evidențiate în adaptarea SkyShowtime a romanului de mare succes „Tatuatorul de la Auschwitz.” Stefan Baretzki, gardianul groazei de la Auschwitz, a respectat un singur evreu: pe Lali Sokolov, cel pe care trebuia să îl țină sub supraveghere. Iar între ei s-a format o legătură ciudată.
Stefan Baretzki și-a început munca la Auschwitz la doar 22 de ani
Ștefan Baretzki, născut în 1919 în Berlin, Germania, a fost unul dintre numeroșii gardieni care au activat în lagărul de concentrare și exterminare de la Auschwitz în timpul Holocaustului. Ca membru al unităților Schutzstaffel (SS), Baretzki a fost implicat în supravegherea prizonierilor și în executarea regimului brutal impus de naziști în lagăr.
Baretzki a intrat ca și angajat SS în lagăr la doar 22 de ani. În timpul procesului din 1965, acesta a declarat că lui și celorlalți gardieni li s-a transmis de către oficialul lagărului, Johann Schwarzhuber, că „trebuie să extermine toți evreii”. Unii dintre colegii săi au întrebat „ce au făcut acești oameni?” și li s-a spus că prizonierii evrei „au otrăvit fântânile și au comis acte de sabotaj”.
Actorul care îl portretizează s-a documentat din înregistrările cu realul gardian Baretzki
Gardianul este interpretat în drama SkyShowtime de către actorul german Jonas Nay, care a recunoscut că „nu a fost ușor” să-l portretizeze.
Pentru a se pregăti pentru rolul său, Nay a ascultat înregistrări ale lui Baretzki depunând mărturie la procesul său de la Frankfurt din 1965. El a declarat: „Exista o înregistrare audio cu el apărându-se înainte de procesul de la Frankfurt, și sunt 45 de minute în care el este total convins că ceea ce a făcut nu a fost greșit, ceea ce este profund tulburător de ascultat”, a mărturisit actorul.
Gardianul avea un respect ciudat pentru tatuatorul Sokolov
Lucrarea lui Heather Morris, care a inspirat serialul, prezintă relația lui Baretzki cu Lali Sokolov, un evreu slovac care și-a cunoscut viitoarea soție, Gita, în timp ce îndeplinea rolul impus de tatuator al lagărului Auschwitz. În „Tatuatorul de la Auschwitz”, Baretzki este gardianul însărcinat să-l monitorizeze pe Lali în rolul său.
Baretzki acceptă să livreze un bilet către Gita, dar îl avertizează că îl poate ucide oricând dorește. Gardianul adesea se confesează lui Lali, la un moment dat cerându-i sfaturi despre prietena sa. De asemenea, gardianul aranjează transferul lui Gita într-o clădire mai călduroasă, după ce femeia se îmbolnăvește foarte grav.
„Nu a dobândit și gena de empatie”
Conform lui Morris, care a scris povestea în baza mărturiilor făcute de Sokolov pe parcursul a trei ani de zile până la moartea acestuia în 2006, Baretzki ar fi avut un soi de respect pentru tatuatorul Sokolov. „Lali știa să discute cu femeile, în timp ce Baretzki nu avea această aptitudine…Era nesofisticat și needucat și a văzut în Lali o persoană de la care poate învăța ceva. Dar nu a dobândit și gena de empatie de la el”, a spus Morris.
De altfel, în timp ce pe Sokolov părea să îl protejeze și chiar să îl respecte, Baretzki comitea atrocități de neimaginat. În timpul procesului, s-a constatat că a înecat patru prizonieri într-un rezervor cu apă și a fost chiar acuzat că a lovit mortal un bebeluș.
A fost arestat în 1960 și s-a sinucis într-un final
Baretzki a fost arestat în 1960, devenind unul dintre cei 24 de bărbați judecați în Procesele Auschwitz de la Frankfurt.
După condamnare, gardianul a fost vizitat la închisoare de istoricul Hermann Langbein. „Sper ca acest lucru să nu se mai repete”, i-ar fi spus Baretzki lui Langbein, referindu-se la genocidul de la Auschwitz. Mai târziu, el s-a sinucis în închisoare în 1988, după ce și-a exprimat regretul pentru ceea ce a făcut.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook