Pandemia uitată. Au murit 1 milion de oameni

Pandemia uitată. Au murit 1 milion de oameni. Majoritatea speciliștilor se raporteză la pandemia din 1918. Atunci, o treime din populația planetei a fost afectată de o ”gripă spaniolă”.

Au murit cel puțin 50 de milioane de persoane și s-au infectat cel puțin 500 de milioane. Dar despre pandemia din 1968 nu mai vorbesc decât istoricii.

Pandemia uitată. Au murit 1 milion de oameni

Pandemia uitată din 1968. Un virus respirator apărut în China, care a trecut graniţele dintre state, a cauzat o pandemie. Într-o singură lună, a provocat zeci de mii de decese în Franţa, semănând din aceste puncte de vedere cu noul coronavirus din 2020.

Prima pandemie din era contemporană, această epidemie de gripă A (H3N2), constatată la jumătatea anului 1968 în enclava Hong Kong, scrie unibuc.ro.

Virusul a făcut înconjurul planetei într-un an şi jumătate, ucigând în total 1 milion de persoane, din care 50.000 în Statele Unite şi 31.000 în Franţa.

„Oamenii erau aduşi pe targă într-o stare catastrofală. Mureau de hemoragie pulmonară, cu buzele cianotice, complet gri. Erau de toate vârstele, de 20, de 30, de 40 de ani şi mai mult.”- Asta spunea medicul specialist în boli infecţioase Pierre Dellamonica într-un articol publicat în 2005 în cotidianul Liberation.

Cadavrele erau depozitate „în camerele din spatele spitalelor şi la morgi”. Perioada vârfului epidemiei din Franţa  fost în decembrie 1969, a spus istoricul specializat în domeniul sanitar Patrice Bourdelais.

Pandemia uitată. Presa a tăcut

Nu au existat nici un titlu publicat cu majuscule în ziarele din epocă, nici o măsură guvernamentală, nici măcar o alertă medicală.

„Indiferenţa şi cuvintele frumoase au avut câştig de cauză în faţa unei posibile mobilizări”, a spus Patrice Bourdelais, profesor la Şcoala de Înalte Studii în Ştiinţe Sociale (EHESS) din Franţa.

În vârful epidemiei din Franţa, înregistrat în data de 18 decembrie 1969, ziarele zilei menţionau o epidemie de gripă „staţionară” (Le Figaro) sau care „pare să regreseze” (Le Monde).

O explicație posibilă ar fi că în epocă, mediul medical, liderii politici, mass-media şi populaţia în general erau aproape orbiţi de progress. Eru fascinați de vaccinurile şi antibioticele care fac miracole, capabile să distrugă, de exemplu, flagelul tuberculozei, a explicat Patrice Bourdelais.

O altă explicație ar fi că sensibilitatea oamenilor în faţa morţii nu era aceeaşi ca în zilele noastre.

„Cele 31.000 de victime ale gripei Hong Kong (n.r. din Franța) nu au creat scandaluri. Au trecut chiar mai multe decenii neobservate”, a comentat acelaşi istoric.

Omenirea întreagă a trebuit să aştepte până în 2003, când au fost publicate cercetările epidemiologului Antoine Flahault, pentru a realiza o numărătoare a deceselor cauzate de acea epidemie în Franţa, scrie digi24.ro.

Pandemia uitată. De ce nu a fost o îngrijorare majoră

Era perioada „Celor 30 de Ani Glorioşi”, a boom-ului economic de după Al Doilea Război Mondial. „Pe acea curbă a progresului multidimensional”, un accident precum o gripă ucigaşă nu era la fel de intolerabil ca în zilele noastre.

În plus, tensiunile internaţionale, marcate de războaie încă prezente, precum cel din Vietnam, au permis trecerea sub tăcere  a suferinţelor asociate unei epidemii.

În comparație, cum lucrurile stau cu totul altfel. Epidemia de COVID-19 a eliminat orice alt subiect de pe agenda publică şi a provocat o paralizie uriaşă la nivel global.

În 1968 şi 1969, virusul gripei A (H3N2) a avut nevoie de mai multe luni pentru a ajunge din Asia în Statele Unite şi în Europa. De această dată, în 2020, noul coronavirus a reuşit acest lucru în doar câteva săptămâni.

În 1918, o treime din populația planetei a fost afectată de o pandemie de ”gripă spaniolă”. Au murit cel puțin 50 de milioane de persoane și s-au infectat cel puțin 500 de milioane.

În pandemia actuală, până pe 4 februarie, erau înregistrate 104 milione de îmbolnăviri și 2,2 milioane de decese.