Simona Ionescu / Redactor Șef

Povestea prăjiturii Joffre, inventată de un român la celebra cofetărie Capșa. Poftiți și rețeta!

Povestea prăjiturii Joffre, inventată de un român la celebra cofetărie Capșa. Poftiți și rețeta!
Rețeta inventată la Capșa din București se mănâncă și în cofetările din Europa. Din cofetăriile noastre e nelipsită fiind considerată una dintre cele mai reafinate prăjituri. Joffra este inventată de un român celebru.

Are multă ciocolată și nume străin și a cucerit amatorii de dulciuri. Cofetarul Grigore Capșa, patronul celui mai exclusivist local din perioada interbelică, o marcă importantă și astăzi, a inventat prăjitura pentru un important mareșal francez, căruia îi și poartă numele. Cofetăria Capșa funcționează și azi pe Calea Victoriei și este un local exclusivist.

Rețeta pentru Joffre

Ingrediente

95 g zahăr pudră,

120 g făină,

120 ml frișcă lichidă,

3 albușuri,

25 g zăhar pentru albuș (pentru langues de chat / limbi de pisică),

200 ml frișcă lichidă,

200 g ciocolată cu concentrație mare de cacao,

esență de rom,

Pentru crema ganache

200 g ciocolată,

puțin ulei (pentru glazură)

Mod de preparare

Pentru limbile de pisică se amestecă frișca cu zahărul până ce se topește, apoi se adaugă făina.

Separat se bat albușurile până se topește zahărul, și se amestecă cu prima compoziție.

Se toarnă pe hârtie de copt cercuri cu diametrul de 2 cm și se coc la 200 de grade.

Pentru ganache se amestecă frișca și ciocolata, se pun pe foc și se încălzesc până aproape de fierbere. Se lasă la răcit în frigider, apoi se mixează până ce crema devine spumă deschisă la culoare și cu volum mărit. În final se adaugă rom.

Cercurile de blat se împart în două. Pe câte unul se toarnă cu un poș crema înaltă, 4-5 cm, iar deasupra se pune alt blat. Joffrele astfel realizate se dau la frigider să se întărească crema. Doar atunci se topește ciocolata pentru glazură, se subțiază cu puțin ulei, și se glasează prăjiturile.

Inventatorul Joffrei a fost un român celebru

De ce a fost nevoie să i se inventeze mareșalului Joffre o prăjitură? Pentru că acesta urma să ajungă în vizită oficială în Capitală, era diabetic, dar era și extrem de pofticios în privința dulciurilor.

”În  anul 1920, celebrul mareșal francez Joseph Jacques Césaire Joffre, cunoscut și ca Papa Joffre, sosea la București, la invitația Regelui Ferdinand și a Reginei Maria. Mareșalul era trimis pentru a-l decora pe regele României cu ”Medalia militară franceză”.

Mareșal francez Joseph Jacques Césaire Joffre, cunoscut și ca Papa Joffre

Pentru a onora vizita ilustrului oaspete francez, celebrul cofetar Grigore Capșa, furnizor al Casei Regale, a creat o prăjitură de ciocolată a cărei formă cilindrică o sugera pe cea a caschetelor militare franceze.

Și pentru că mareșalul suferea de diabet, maestrul cofetar cu studii la Paris a preparat o prăjitură nici prea mică, nici prea mare, pentru a putea fi consumată fără riscuri de cel în onoarea căruia fusese inventată. Prăjitura care purta numele mareșalului era făcută din unt, zahăr, ouă, făină, arome și, mai ales, cacao de cea mai bună calitate, toate imbrăcate într-o delicioasă glazură de ciocolată”, explică Emanuel Ciocu pe site-ul Cevabun.ro, revistă de cultură gastronomică.

Prăjitura Joffre l-a surprins extrem de plăcut pe mareșal, care a dus rețeta cu el în Franța, dar i-a înnebunit și pe gurmanzii români. Pentru ei, la scurt timp după vizita ilustrului militar francez, Capșa a creat și tortul Joffre. Acesta avea două blaturi subțiri din fursecuri ”langues de chat” (n.r. – limbi de pisică), o umplutură bogată din cremă de ciocolată ganache, totul mărginit de o bordură ondulată realizată prin alinierea în forma de cerc a zeci de prăjituri Joffre, întreaga construcție fiind acoperită cu ciocolată topită.

Sursa foto: Pinterest / Oana Dragomir Patissier

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre