Simona Ionescu / Redactor Șef

Cel mai iubit sârb din România. I s-a spus ”Căprioara”

Cel mai iubit sârb din România. I s-a spus ”Căprioara”
Este cel mai iubit sârb din România. A câştigat opt titluri naţionale la rând şi patru eventuri cupă la Steaua Bucureşti şi la Steaua Roşie Belgrad, în anii '80-'90. Este unul dintre cei mai iubiți și respectați sportivi din România. Viața lui nu a fost ușoară.

A condus România în sferturile de finală ale Cupei Mondiale din 1994 şi ale Euro 2000.  A fost unul dintre cei mai buni fotbaliști, ca libero. A fost primul jucător care a câştigat Cupa Campionilor Europeni cu două echipe diferite.

Cel mai iubit sârb din România

Miodrag Belodedici este cel mai iubit sârb din România. A jucat în toate cele 120 de minute ale finalelor din 1986 şi 1991 disputate de Steaua în faţa unor echipe precum Barcelona şi Marseille.

S-a născut în localitatea Socol, judeţul Caraş-Severin, la 20 mai 1964, cea mai vestică localitate din țară.  Socol este o comună parcă uitată de lume la granița cu Serbia. Dincolo de ea nu mai este nimic. Nici măcar drum, acesta înfundându-se la capătul satului.

De la 14 ani a fost legitimat pentru la Minerul Moldova Nouă. La 17 ani, a fost selecţionat, în 1981, la naţionala de juniori şi transferat la centrul de juniori „Luceafărul” Bucureşti. Un an mai târziu va fi transferat la Clubul Sportiv al Armatei „Steaua” Bucureşti, iar în 1983 va fi titularizat pe postul de libero la această echipă.

După ce a fugit din țară, de la Belgrad a plecat la Villareal, în 1995, iar de acolo la „Atlante”, în Mexic, după 1996. În 1998, revine la prima dragoste, îmbrăcând, după aproape zece ani, tricoul Stelei

Miodrag Belodedici, alintat ”Căprioara”

A debutat în echipa naţională la 20 de ani, într-un meci amical, disputat la Buzău, România – China 1-0, scrie gsp.ro. Așa s-a făcut că a fost selecționat pentru turneul final al Campionatul Mondial din SUA 1994. Atunci, naţionala a obţinut cea mai bună performanţă, calificarea în sferturile de finală.

Miodrag Belodedici, supranumit „Căprioara”, a făcut parte echipa Stelei cu care a cucerit patru titluri naţionale consecutive (1985, 1986, 1987, 1988), trei cupe ale României (1985, 1987, 1988), Cupa Campionilor Europeni (Sevilla – 7 mai 1986) şi Supercupa Europei (Monte Carlo – 24 februarie 1987).

Este marcatorul celebrului gol valabil, anulat la Tokyo, în finala Cupei Intercontinentale cu River Plate, desfăşurată la 14 decembrie 1986.

Miodrag Belodedici a fugit din țară

Miodrag Belodedici (57 de ani, pe 20 mai) a  părăsit România la finalul anului 1988, fugind în Iugoslavia. Acolo, a evoluat la formaţia „Steaua Roşie Belgrad”. Echipă cu care va cuceri campionatul Iugoslaviei în 1991 şi 1992, Cupa Campionilor Europeni în 1991 şi o cupă intercontinentală în acelaşi an.

„M-am enervat foarte tare, cerusem pașaport. Sora mea și mama mea se duceau acolo în Serbia, aveau permis de mic trafic, iar eu, ditamai fotbalistul de la Steaua, nu puteam să plec.

Aveam rude acolo, le-am cerut mereu pașaport și nu au vrut să-mi dea. Eu nu aveam de gând să plec, dar în al treilea an m-am hotărât.

Am scos niște bani de la CEC și am ajuns la stadion și mi-au zis că mă cheamă tovarășul colonel nu știu care. Și acela m-a întrebat într-un birou de ce am scos atât de mulți bani de la CEC. Și atunci am zis, gata, să trăiți, la revedere!”, a declarat fostul internațional.

De la Belgrad a plecat la Villareal, în 1995, iar de acolo la „Atlante”, în Mexic, după 1996. În 1998, revine la prima dragoste, îmbrăcând, după aproape zece ani, tricoul Stelei, cu care cucereşte o Cupă a României (1999) şi un titlu naţional (2001).

Biodrag Belodedici s-a retras din activitatea fotbalistică, în 2001, din cauza unei recidive la o accidentare anterioară. În 2009, a primit distincția „Diamant” pentru întreaga sa activitate alături de alți importanți fotbaliști români. Sursa: gsp.ro


Marii fotbaliști români nu au avut noroc în dragoste. Au ajuns la tribunal

Marele fotbalist Costică Ștefănescu s-a sinucis din pricina durerilor. Au trecut 7 ani

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre