Simona Ionescu / Redactor Șef

Te trec fiorii! Francezii, omagii pentru Rona Hartner. Liberation: „România a iubit-o mai puțin”. Zeci de articole despre artistă în presa internațională

Te trec fiorii! Francezii, omagii pentru Rona Hartner. Liberation: „România a iubit-o mai puțin”. Zeci de articole despre artistă în presa internațională
Rona Hartner s-a stins, joi, în urma unei lungi suferințe. Avea doar 50 de ani și spera să-și continue viața artistică, dar mai ales cea de mamă pentru fiica ei, Rita, încă niște decenii bune. A luptat cu boala, însă agresivitatea cancerului i-a învins trupul.

România e în doliu după marea artistă, care după Revoluție a adus buna dispoziție, dar și activismul, în sălile de spectacole.

Rona, o viață de sfânt

Rona Hartner a militat pentru pace, pentru copii și cei aflați la ananghie, pentru oamenii străzii și cei bolnavi, dar și pentru religia creștină pe care a apărat-o constant. Până în ultimele sale clipe, Rona Hartner nu a renunțat la credința sa și a povestit în ultimele sale apariții că a avut mai multe premoniții legate de sfârșitul său.

Rona și-a adorat fiica

Artista a spus că s-a împăcat cu ideea și că s-a lăsat „în voia Domnului”. Familia i-a fost aproape în tot acest timp, în special pentru fiica ei, Rita Sumalya, pe care o creștea singură.

Un artist desăvârșit, recunoscută internațional

Rona terminase cu puțin timp în urmă filmările pentru filmul lui Alexandre Arcady, „Le Petit Blond de la Casbah”, iar pelicula se difuzează în cinematografe din 15 noiembrie.

Publicația franceză Liberation îl citează pe regizor cu reacția pe care a avut-o acesta la aflarea morții actriței: „A fost o persoană frumoasă și gentilă, avea multă veselie și umor. O să rămână mereu în inimile noastre”, a spus Arcady.

Tot Liberation o citează și pe cunoscutul critic de film al nostru, Irina Margareta Nistor: „Cred că ea a iubit România foarte mult, dar România a iubit-o mai puțin”, a spus Irina Margareta Nistor, care a subliniat că în ciuda popularității sale din Franța, în țara ei nu a primit roluri.

Presa franceză o amintește pe Rona Hartner și ca fiind o luptătoare pentru credință

În 2013 „ea a devenit activă în viața politică, împotriva legii Taubira, care permitea cuplurilor gay mariajul și adopția copiiilor”.

În acest context, reamintește Liberation, Rona a participat la un manifest public din Paris, cântând și scandând mesaje de susținere pentru familia tradițională.

„Noi, artiștii, suntem pietre vii în fața Bisericilor, care purtăm mesajul Domnului către cei care nu vor intra în aceste lăcașe niciodată”, a spus Rona Hartner la acel moment, citată de sursa menționată anterior.

Episcopul orașului francez în care trăia Rona va ține o slujbă în amintirea ei

Funeraliile vor fi susținute în România, iar episcopul Dominique Rey – din orașul Toulon, unde Rona locuia de un deceniu -, va susține „o slujbă de comemorare pe 6 decembrie la ora 18.00″, a precizat un purtător de cuvânt.

 „Iubitul” din Gadjo Dilo, sfâșâiat de moartea Ronei

Născută pe 9 martie 1973 la București, Rona Hartner a cunoscut celebritatea internațională după ce a jucat alături de actorul francez Romain Duris în filmul „Gadjo Dilo„, regizat de Tony Gatlif în 1997.  În film este prezentată povestea unui tânăr francez care merge în România în căutarea unei cântărețe rrome. Pentru acest rol, ea a obținut premiul pentru cea mai bună interpretare la Festivalul de la Locarno din 1997.

„Este sfâșietor pentru mine, era o persoană minunată, foarte generoasă, în joc ca și în viață. Când a câștigat un premiu la Locarno, a luat tot ce avea acolo mâncare ca să pună într-o pungă. Oamenii din Locarno s-au simțit jigniți, dar, când a ieșit, a dat totul săracilor. Era foarte generoasă”, a declarat Tony Gatlif pentru AFP.

„Ea a îndrăznit să se joace”

„Pentru „Gadjo Dilo”, am căutat cu adevărat peste tot o actriță. Am vrut pe cineva ca ea. Nu am văzut niciodată actrițe ca ea, cineva care să îndrăznească să joace așa, dar ea nu era deloc vulgară. Ea oferea totul”, a adăugat Duris.

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre