La patru ani de la declanșarea pandemiei de Covid-19, ideea unui vaccin sigur, care putea fi administrat fără a avea nevoie de un cadru medical, a devenit realitate. Așa cum vă amintiți, la scurt timp după izbucnirea pandemiei, cercetătorii timișoreni anunțau primele rezultate la un vaccin care urma să se administreze fără injecție, mai exact printr-un spray intranazal. În România, proiectul s-a blocat, însă americanii au dus ideea mai departe și au lansat, oficial, primul astfel de produs.
În Statele Unite ale Americii a fost aprobat un nou vaccin antigripal care poate fi administrat acasă, fără a fi necesară o injecție sau prezența unui specialist medical. Cu alte cuvinte, oricine îl va putea folosi fără a avea cunoștințe medicale. Conceptul acestuia este la fel ca vaccinul spray antiCovid-19 conceput la Timișoara în 2020.
Vaccinul, aprobat de Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA), poartă numele de FluMist și este primul vaccin antigripal din SUA care poate fi administrat la domiciliu. FluMist, produs de AstraZeneca cu ceva timp în urmă, se prezintă acum sub formă de spray nazal și este destinat persoanelor cu vârste cuprinse între 2 și 49 de ani, transmite CNN. Această decizie reprezintă un pas important în creșterea accesibilității vaccinurilor, oferind o alternativă pentru cei care preferă să evite injecțiile sau vizitele frecvente la medic.
Vaccinul spray american se va vinde de anul viitor, online
Deși a primit recent aprobarea, vaccinul nu va fi disponibil pentru sezonul actual al virusurilor respiratorii, fiind programat să fie lansat la începutul sezonului gripal de anul viitor. Spre deosebire de vaccinurile injectabile, care folosesc virusuri inactivate sau proteine menite să stimuleze sistemul imunitar, FluMist utilizează o formă vie și slăbită a virusului gripal.
Vaccinul antigripal american va putea fi achiziționat online prin intermediul unei farmacii partenere, care va evalua eligibilitatea pacienților și va livra vaccinul. Dr. Peter Marks, directorul Centrului FDA pentru Evaluare și Cercetare Biologică, a declarat pentru CNN că această metodă de autoadministrare va aduce mai multă flexibilitate și accesibilitate pentru familii.
Ideea unui vaccin spray, lansată la Timișoara în 2020
Așa cum vă amintiți, încă din primele luni ale pandemiei de Covid-19, o echipă de cercetători de la Timișoara a început o muncă intensivă, contra cronometru, pentru pregătirea unui vaccin eficient. Medicii coordonați de prof. dr. Virgil Păunescu au lansat ideea unui vaccin care se administra intranazal, prin pulverizare. Altfel spus, era un spray care se pulveriza în nas.
Prof. dr. Virgil Păunescu a coordonat crearea primul vaccin românesc anti Covid-19, sub formă de spray, dar proiectul, spune el, a fost „sabotat” de autorități
În luna mai 2020, vaccinul românesc anti Covid-19, conceput de o echipă de cercetători de la Centrul de Terapii Genice și Celulare în Tratamentul Cancerului – OncoGen, parte a Spitalului Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” din Timișoara, ajunsese deja într-o fază avansată.
Coordonatorul proiectului era prof. univ. dr. Virgil Păunescu, imunolog și vicepreședinte al Academiei de Științe Medicale din România. El ajuns subiectul unei anchete interne, la solicitarea ministrului Sănătății de atunci, după ce a declarat public că și-a administrat vaccinul, fiind mulțumit de rezultatele testelor de laborator.
Cum diferă vaccinul OncoGen de vaccinurile clasice
La momentul respectiv, prof. dr. Păunescu explica faptul că nu există o diferență esențială, ci doar în metoda de administrare. Un vaccin poate fi injectat subcutanat, intramuscular sau intradermic, ori administrat pe cale digestivă, prin piele sau intranazal.
Principalul avantaj al vaccinului intranazal era, conform medicului, că oferea imunitate locală crescută la nivelul căilor respiratorii, protecție în zona nazofaringiană, oculară și digestivă. În plus, această metodă este mai bine tolerată, în special de copii, și are mai puține efecte adverse decât vaccinurile injectabile.
Tehnologia vaccinului OncoGen
Spre deosebire de alte echipe care foloseau fragmente din virus pentru a crea un vaccin anti Covid-19 eficient, cercetătorii de la OncoGen au dezvoltat un vaccin bazat pe peptide sintetice, identice cu anumite părți din capsula virusului. Această metodă nu implica utilizarea materialului genetic viral sau a virusului atenuat, reducând astfel riscul de infectare.
Un alt avantaj major era flexibilitatea tehnologiei: dacă virusul suferea mutații, cum s-a dovedit ulterior, compoziția vaccinului putea fi ajustată în doar câteva săptămâni. Conform informațiilor de atunci, Institutul Cantacuzino urma să se ocupe de testarea vaccinului pe animale, în timp ce cercetătorii de la OncoGen urmau să pregătească documentația pentru Agenția Medicamentului, în vederea începerii studiilor clinice de fază I pe voluntari.
Vaccinul românesc anti-Covid-19, „un sabotaj pe toate părțile”
Deși munca la vaccinul românesc împotriva Covid-19 a avansat rapid și cu rezultate remarcabile, proiectul a fost blocat, după cum afirmă, în exclusivitate pentru Rețete și Vedete, profesorul dr. Virgil Păunescu. În loc ca cercetarea OncoGen să fie considerată de importanță națională majoră, specialiștii de aici au trebuit să intre pe liniile birocratice clasice de licitații.
„Numai pentru a putea cumpăra șoarecii de laborator pentru teste am așteptat aproape 9 luni. A fost un sabotaj pe toate părțile. Am avut bani și înțelegere cu Ministerul Sănătății că ducem cercetarea până la experimentul pe animale mici. L-am dus până acolo, dar cu încetinitorul, pentru că nu am fost puși pe linia de finanțare de urgență”, mărturisește prof. dr. Virgil Păunescu.
Conform acestuia, testele pe șoarecii modificați genetic pentru un sistem imunitar uman au confirmat ceea ce el și echipa sa de cercetători bănuiau, și anume că vaccinul, odată administrat, aducea un răspuns imun puternic, cu limfocite T.
„Cu alte cuvinte, era foarte probabil să se poată folosi și la oameni. Rezultatele obținute pe șoareci au fost foarte bune. Era o premisă excelentă pentru a începe testarea pe oameni, pe primii 10 – 20 de voluntari umani, însă aceasta nu s-a mai putut face deoarece nu am mai avut fonduri alocate”, a mai declarat dr. Păunescu.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
