Simona Ionescu / Redactor Șef

Muncești prea mult și ești epuizat. E semn că este afectat creierul

Muncești prea mult și ești epuizat. E semn că este afectat creierul
Medicii iau în serios oboseala cronică. Mulți pacienți au sindromul ”burn out”, care durează mult timp. Cercetătorii au aflat cauza: creierul este afectat.

Un studiu a găsit diferențe între creierul pacienților cu sindrom de oboseală cronică și cel al persoanelor sănătoase. Acest sindrom se caracterizează printr-o stare de oboseală persistentă ce nu poate fi explicată.

Muncești prea mult și ești epuizat. E semn că este afectat creierul

Oboseala cronică nu este un moft. Apare după o perioadă când ai muncit mult, de acasă ori la serviciu, fără relaxare și fără socializare.

Când apare ”oboseala creierului”? Ne spune prof univ dr. Alexandru Vlad Ciurea, medic neurochirurg. ”Vrem sau ni se cer prea multe lucruri din câte avem nevoie să facem. Ne-am obișnuit să muncim foarte mult, să «întindem» timpul pentru performanțe de scurtă durată. Nu se poate ca unei persoane să îi dai în același timp cinci comenzi, că se pierde. Apare acest fenomen de epuizare nervoasă, foarte frecvent în zilele noastre. Se numește nevroză de suprasolicitare sau, simplu, oboseala creierului”, spune online dr. Alexandru Vlad Ciurea.

”Trebuie să le luăm pe rând, fiecare lucru la timpul lui. Dar orice lucru îl începi, du-l până la capăt. Pentru că acțiunile neterminate rămân în creier, ca niște reziduuri. Nu recomand să bem cafea după ora 17, doar ca să rezistăm mai mult. Să nu uităm că una dintre cauzele bolii Alzheimer este chiar această suprasolicitare a creierului”, spune medicul neurochirurg.

Dr. Alexandru Vlad Ciurea: ”Vrem sau ni se cer prea multe lucruri din câte avem nevoie să facem.”

Studiul despre oboseala cronică. Creierul este afectat

Acest sindrom, numit encefalomielită mialgică, se caracterizează printr-o stare de oboseală persistentă ce nu poate fi explicată şi care continuă luni de zile, chiar ani. Chiar în pofida repausului. Considerată maladie neurologică, afecţiunea apare deseori în mod brusc, antrenând o deteriorare rapidă a stării de sănătate.

Peste un milion de adulţi şi copii sunt afectaţi de această boală în SUA. Asta arată rapoartele, potrivit Centrelor de control şi prevenire a bolilor (CDC). Cercetătorii au folosit imagistică prin rezonanţă magnetică (IRM) pe 15 pacienţi, bărbaţi şi femei, afectaţi de acest sindrom, precum şi pe un grup de control de 14 persoane de ambele sexe şi de aceeaşi vârstă, în stare bună de sănătate.

Au utilizat trei tehnici diferite de IRM pentru a obţine o analiză ce permite să se măsoare mărimea diferitelor zone ale creierului. Au vrut să observe materia albă formată din fibre nervoase ce transporta mesaje între neuroni. Pe de altă parte, au măsurat și fluxul sanguin cerebral.

S-a constat că persoanele care suferă de sindromul oboselii cronice au un volum ceva mai mic de materie albă. Cercetătorii au constatat pe subiecţii analizaţi anomalii în două părţi ale creierului care leagă lobul frontal şi cel temporal. Cu cât aceste două părţi ale creierului sunt mai anormale. Cu atât mai severe sunt simptomele, a subliniat dr Michael Zeineh, profesor de radiologie la Facultatea de Medicină din Stanford, California.

”Oboseala creierului”. Sfaturile unui specialist

”Trebuie să îi dăm creierului ce îi place, în funcție de fiecare dintre noi și micile lui momente de relaxare. Așa cum dăm stomacului un desert, o prăjiturică, ne spune dr. Alexandru Vlad Ciurea pe contul său de socializare.

”Iată ce putem da creierului:

  • O melodie (mie, de exemplu, îmi place și muzica latino! Îl ascult cu plăcere pe Julio Iglesias)
  • O carte bună
  • O discuție bună
  • O emisiune bună – fără scandal, politică, război, agresivitate sau cinci accidente pe minut
  • Un răsărit de soare.

Lista e foarte lungă și e întotdeauna personalizată. Fiecare cu micile lui bucurii. Vă recomand să nu uitați de ele! Sănătate!”, ne spune dr. Alexandru Vlad Ciurea pe contul său de socializare.

 

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre