Simona Ionescu / Redactor Șef

Tot ce trebuie să știți despre suplimentele alimentare. Mituri și adevăruri

Tot ce trebuie să știți despre suplimentele alimentare. Mituri și adevăruri
În ultima vreme, industria suplimentelor alimentare a luat un avânt teribil. Ele în sine sunt un subiect interesant care, uneori, poate da naștere la neînțelegeri.

Unii, de exemplu, cred că suplimentele sunt medicamente. Nu este nimic mai greșit. „Atât din punct de vedere legislativ, cât și din punct de vedere lingvistic, suplimentul nu este un medicament, ci un concentrat de nutrienți al cărui scop este să integreze (orice) deficiențe în alimentația noastră și nu au funcție curativă.

Totuși, atunci când o patologie este legată de lipsa unui anumit nutrient, suplimentul devine automat curativ”, explică Arrigo Cicero, profesor de Științe Tehnice Alimentare Aplicate la Universitatea din Bologna, Președinte SINut și Coordonator al Comitetului Științific al VitaVi, un brand care produce suplimente alimentare caracterizate prin ingrediente bio, arată Elle.com.

Deși nu sunt medicamente, dar ajută la îmbunătățirea stării noastre de bine, suplimentele nu trebuie luate fără  a avea o discuție cu medicul curant. Sunt momente în viață, precum sarcina, menopauza sau bătrânețea, în care poate fi necesara reintegrarea unor substante printr-o suplimentare specifică. Însă, e nevoie de o discuție prealabilă cu un medic, pentru a vă asigura că luați exact ceea ce organismul are nevoie.

Corpul uman poate avea nevoie de suplimente alimentare, în anumite condiții

Chiar și în domeniul sportiv, integrarea țintită se poate dovedi necesară celor care practică sport de competiție, dar „trebuie structurată pe măsură, nu poate fi la fel pentru toată lumea, variază în funcție de efort, intensitate și sport”, mai arată profesorul Cicero. Pe scurt, asociate cu un stil de viață sănătos, suplimentele alimentare contribuie la menținerea sau îmbunătățirea sănătății noastre, dar există încă multe îndoieli care gravitează în jurul subiectului.

Pentru a încerca să clarifice unele dintre mituri, profesorul Cicero, a dorit să risipească sau să confirme unele mituri, mai arată Elle.com.

1. Suplimentele alimentare nu sunt chiar necesare: FALS

Deși nu sunt medicamente, ci substanțe create pentru a ne îmbunătăți starea de bine, suplimentele nu trebuie luate cu ușurință. „Sunt momente în viață în care poate fi necesară reintegrarea unor substanțe printr-o suplimentare specifică pentru a preveni, de exemplu, osteoporoza, a reduce factorii de risc cardiovascular, a menține o stare bună de sănătate a sănătatea sistemului nervos periferic. Suplimentele, utilizate într-o doză adecvată, pentru o anumită perioadă de timp și sub supravegherea unui specialist, sunt mai mult decât utile.

Dacă integrarea este utilizată fără a exista vreo deficiență de compensat, este evident că beneficiile vor fi neglijabile. Același lucru este valabil dacă se așteaptă ca un supliment să acționeze ca un medicament prescris pentru a trata o anumită afecțiune. Suplimentele sunt folosite pentru a umple deficiențele nutriționale sau ori de câte ori există o nevoie fiziologică”, arată profesorul citat.

2. Datorită suplimentelor, puteți mânca orice doriți: FALS

„Suplimentul ar trebui să umple un gol, astfel încât cei care urmează o dietă completă și echilibrată nu ar avea nevoie de suplimente. În realitate, acest lucru se întâmplă rar, deoarece viața ocupată pe care o ducem adesea nu ne permite să ne hrănim corect. Consumul de puțini carbohidrați integrali, în favoarea dulciurilor și a grăsimilor, va duce, de exemplu, la un deficit de vitamine B, care ar trebui completat.

Cu toate acestea, suplimentele nu pot compensa efectele negative ale unui stil de viață incorect. Dacă fumăm, nu facem sport, mâncăm nechibzuit, putem lua cele mai bune suplimente din lume, dar acest lucru va compensa doar parțial daunele pe care le facem organismului nostru. Atunci când suplimentul este utilizat într-un context de stil de viață sănătos, va echilibra mai ușor acele deficiențe mici și medii care se pot dezvolta zilnic”, spune profesorul Cicero pentru Elle.com

3. Bărbații și femeile pot lua aceleași suplimente: ADEVĂRAT și FALS

„Bărbații și femeile pot avea nevoi funcționale diferite în diferite etape ale vieții. În copilăria timpurie, în ceea ce privește nevoile specifice, nu există discrepanțe deosebite. În adolescență, fetele au, de obicei, o nevoie mai mare de fier (și posibil vitaminele B12 și C și acid folic) în combinație cu menarha.

În momentul sarcinii, femeia are nevoie de acid folic suplimentar și, aproape întotdeauna, de calciu și vitamina D. Odată cu menopauză, nevoile specifice par să tamponeze simptomele perimenopauzei (estrogeni vegetali/fitoestrogeni, regulatori naturali ai dispoziției) și în scop preventiv (calciu, vitamina D, aminoacizi esentiali). Ulterior, nevoile sunt similare și urmează a fi adaptate nevoilor specifice”, mai arată specialistul.

4. Suplimentele alimentare ajută la contracararea proceselor de îmbătrânire: ADEVĂRAT

„Modalitățile de interacțiune în procesele de îmbătrânire sunt multiple, se poate interveni în mod nespecific, generic sau specific.  Exista molecule cu actiune antioxidanta si antiinflamatorie, care incetinesc intr-un mod nespecific procesele de imbatranire legate de stresul oxidativ, una dintre principalele cauze ale declinului celular din organismul nostru. Alte suplimente, în schimb, actioneaza intr-un mod mai specific si au ca scop reducerea unui singur parametru, care poate favoriza un fel de imbatranire patologica.

Vitaminele B, de exemplu, interacționează cu metabolismul homocisteinei, un aminoacid modificat, care în organismul nostru tinde să favorizeze procesele de hipercoagulare a sângelui, tromboză și accelerare a aterosclerozei. În plus, persoanele în vârstă pot avea de fapt deficit de nutrienți, deoarece mănâncă puțin, petrec puțin timp la soare și, prin urmare, le lipsește vitamina D.
Suplimentele alimentare, în acest caz, pot ajuta la asigurarea unei bune calități a vieții chiar și la bătrânețe”, conchide profesorul Arrigo Cicero, pentru sursa citată.

Sursa foto: Pixabay

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre