Simona Ionescu / Redactor Șef

Theodor Stolojan a spus câte pensii are și cum a făcut avere

Theodor Stolojan a spus câte pensii are și cum a făcut avere
Theodor Stolojan a povestit despre pensiile pe care le primește, cum a ajuns un om bogat și despre momentul ”Dragă Stolo”. Jurnalista Denise Rifai s-a declarat mulțumită de răspunsurile invitatului ei.

Theodor Stolojan a avut funcții importante în stat, încă din anii 70. A fost ministru de finanțe, premier al României, senior economist la Banca Mondială, președinte de partid, consilier prezidențial și europarlamentar.

Theodor Stolojan a spus câte pensii are și cum a făcut avere

Theodor Stolojan (77 de ani) este acum pensionar. Dar, a avut doar funcții importante în stat, încă din anii 70. Revoluția l-a găsit director al Departamentului Relații Valutare și Financiare Internaționale, apoi a fost ministrul de finanțe și premier, europarlamentar. Întrebat dacă este un om bogat, politicianul a mărturisit că este în partea de sus a oamenilor cu bani.

Invitat la emisiunea ”40 de întrebări cu Denise Rifai”, Theodor Stolojan a spus că s-a ferit de șpăgi și mită ”ca dracul de tămâie”.

“Lumea îmi spune: Bine, domne, ție ți-e ușor să vorbești că ai pensie de la Parlamentul European. Eu în România am pensie pe bază de contributivitate, ca oricare dintre cei 5 milioane de pensionari. Am într-adevăr pensie de la Parlamentul European, dar care e plafonată. Nu există pensie în Parlamentul European sau de la Banca Mondială care să depășească nivelul salariului pe care-l ai”, a explicat Theodor Stolojan.

Are trei pensii

”În România, am o singură pensie, pe bază de contributivitate, care acum este de 4.900 de lei. În decursul vieții, am avut întotdeauna salariul mai mare decât cel mediu pe economie, uneori mult mai mare. Pensia pe care o am eu acum e mai puțin de o treime din pensia medie a judecătorilor și procurorilor, care e în jur de 18.000-19.000 de lei.

Am o pensie de la Banca Mondială, care e un fond propriu de investiții, format din contribuțiile pe care le-am avut în cei 6 ani cât am lucrat acolo. Și am o pensie de la Parlamentul European, care e procentuală. Nici unul dintre aceste sisteme nu are aberația din România ca pensia să fie cumva mai mare decât salariul pe care l-ai avut”, a spus Theodor Stolojan despre cele trei pensii pe care le are în momentul de față.

Cum a făcut avere Theodor Stolojan

Fostul premier a mărturisit că are această pasiune: să investească.

”Am uitat să vă spun și că mănânc iaurt în fiecare seară, și asta vă poate confirma orice asistent al meu. Cât de bogat sunt?  Eu spun că fac parte din clasa de mijloc, partea de sus, upper-level. Banii pe care i-am câștigat, în general, i-am investit. Eu am un portofoliu de acțiuni. Am avut un salariu bun la Banca Mondială, am avut venituri bune ca parlamentar european, unde am fost 11 ani.

Acești bani i-am investit și la ora actuală am un portofoliu de acțiuni, în general am investit în acțiuni pentru că acest lucru mă obligă să studiez companii. Chiar ieri am luat o decizie de investiții. Până acum nu am investit în companii din afara României și am luat o decizie să investesc într-un fond de investiții pe care îl gestionează o bancă. Am investit 50.000 de euro”, a spus fostul demnitar.

Invitat la emisiunea ”40 de întrebări cu Denise Rifai”, Theodor Stolojan a spus că s-a ferit de șpăgi și mită ”ca dracul de tămâie”

Momentul ”Dragă Stolo”, din 2004

De numele lui Theodor Stolojan se leagă momentul “Dragă Stolo”, cu Traian Băsescu în lacrimi, în cursa prezidențială din 2004. Mulți au crezut că ”Stolo” este fie grav bolnav, fie șantajat.

După ce Theodor Stolojan a renunțat la candidatura sa la Președinție s-a zvonit că nu starea de sănătate a fost adevăratul motiv, ci presiunile și chiar șantajul la care ar fi fost supus. De altfel, chiar a doua zi după ce întreaga Românie l-a văzut pe Traian Băsescu în lacrimi, acesta a vorbit despre un șantaj pus la cale de PSD, care ar fi pus presiune pe Theodor Stolojan.

”Cuvântul șantaj nu poate fi folosit în legătură cu mine. Integritatea a fost și unul din principiile care m-a călăuzit și înainte de 1989 și după aceea. După ce am venit de la Banca Mondială, spuneam în cartea pe care am scris-o, că eram scrupulos în ceea ce privește integritatea.

Când foloseam mașina partidului în scop personal, mă duceam și depuneam la caserie, o sumă de bani care spuneam eu că compensează. Deci nu există motiv pentru care eu să fiu șantajat. Am fost însă amenințat, presat. De exemplu, erai dat în judecată de PSD pentru declarații pe care le făceau fel de fel de membri ai PNL, iar tu ca președinte erai dat în judecată, pur și simplu pentru a-ți ocupa timpul. Dar aceste lucruri sunt inerente în politică. Adversarii încearcă să-ți construiască fel de fel de vulnerabilități. Deci, nu aveam de ce să fiu șantajat”, a precizat Theodor Stolojan la ”40 de întrebări cu Denise Rifai”.

De ce a plâns Traian Băsescu

”Traian Băsescu a avut atunci un moment în care omul din el s-a manifestat. Și mi s-a părut, și nu numai mie, toți cei care au fost acolo nu au crezut că a fost un act de actorie, așa cum spuneți dvs. Discutam cam cu o lună înainte de acel moment, discutam și cu Traian Băsescu, că ajunsesem într-o stare de epuizare fizică, nervoasă. Medicii mi-au spus că trebuie să ies din acea competiție.

Eu cu un an și jumătate înainte suferisem o operație foarte grea, de care lumea nu știe, în care am pierdut un rinichi. Trebuia să manifest un echilibru. În toată activitatea mea politică, nu am ținut seama de acest lucru.

Să nu uităm că la acel moment, noi nu aveam acces la nici o televiziune publică. Trebuia să batem în fiecare săptămână sat după sat și oraș după oraș ”, a explicat fostul premier.


Războiul folcloristelor continuă. Saveta Bogdan e distrusă. Elena Merișoreanu o dă în judecată

Chef Sorin Bontea, cu părul verde, a câștigat tot. A spart ghinionul

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre