Simona Ionescu / Redactor Șef

Propunere șocantă: Polițiștii români cer înlocuirea judecătorilor cu Inteligența Artificială. Avem și un răspuns 

Propunere șocantă: Polițiștii români cer înlocuirea judecătorilor cu Inteligența Artificială. Avem și un răspuns 
Revoluția inteligenței artificiale ia proporții și în România. După ce asistenții virtuali AI au ajuns să fie folosiți activ în viața de zi cu zi, acum polițiștii merg la următorul nivel și încearcă să revoluționeze sistemul juridic. Mai exact, se cere judecarea anumitor litigii cu ajutorul inteligenței artificiale.

Sindicatul PRO LEX, care reprezintă peste 15.000 de angajați din MAI și ANAF, a venit cu o propunere controversată: înlocuirea judecătorilor umani cu un sistem bazat pe inteligență artificială, cel puțin în anumite spețe din contencios-administrativ. Ei susțin că astfel de soluții sunt deja aplicate în alte țări și ar putea reduce diferențele majore dintre hotărârile date în cazuri similare.

Liderii sindicali dau exemple concrete, arătând că în dosare aproape identice, instanțele din orașe diferite au dat decizii complet opuse. În unele cazuri, au pierdut procesele în care aveau argumente solide, iar în altele au câștigat fără să susțină cauza în mod corespunzător, ceea ce le-a redus încrederea în sistemul actual de justiție.

Polițiștii cer înlocuirea judecătorilor umani cu Inteligența Artificială 

Pentru a elimina aceste incoerențe și a accelera procesele, sindicaliștii cer înființarea unei platforme informatice gestionate de Ministerul Justiției, CSM și Autoritatea pentru Digitalizare. Sistemul ar trebui să fie funcțional în termen de un an de la adoptarea legii care să reglementeze statutul unui „judecător AI”.

Avocații și experții în drept sunt însă sceptici. Ei avertizează că, deși există teste internaționale cu AI în cauze simple, nu s-a ajuns încă la soluții emise exclusiv de inteligență artificială. Mai mult, contestarea deciziilor AI de către completuri umane de urgență ar putea încărca suplimentar sistemul, în loc să-l degreveze.

Ce spune Inteligența Artificială despre sugestia de a înlocui judecătorii umani 

Pentru a avea un context cât mai amplu a propunerii, Rețete și Vedete a mers direct la sursă și a întrebat însăși Inteligența Artificială ce părere ar avea să fie lăsată să judece astfel de spețe. Răspunsul oferit de către ChatGPT Plus este cât se poate de elocvent, căci atrage atenția asupra unor riscuri majore. Iar atunci când și Inteligența Artificială spune că nu este o idee bună să fie lăsată să se ocupe de astfel de probleme, semnalul de alarmă este clar. 

Întrebat dacă metoda propusă de către polițiști este sigură și dacă ar vrea să facă așa ceva, ChatGPT Plus răspunde categoric că „în acest moment, nu — și poate niciodată pe deplin. Există mai multe riscuri majore care trebuie luate în calcul”. 

Judecătorii umani din România, pe cale de dispariție. Polițiștii cer folosirea inteligenței artificiale în instanță
ChatGPT spune că nu recomandă înlocuirea judecătorilor umani cu inteligența artificială

Continuă apoi cu argumente greu de combătut, ținând cont că vin „direct de la sursă”. 

„În primul rând, inteligența artificială antrenată pe date reale din sistemul juridic poate prelua și reproduce prejudecăți istorice, legate de etnie, gen sau statut social. Astfel, deciziile generate ar putea fi părtinitoare, fără ca acest lucru să fie evident din start.

În al doilea rând, AI-ul nu are capacitatea de a înțelege contextul emoțional sau uman al unui caz. Nu poate evalua intenții, nuanțe sau situații sensibile — aspecte esențiale în multe spețe juridice.

Cine răspunde pentru greșeli?

O altă problemă gravă este lipsa unui responsabil clar. Dacă AI-ul oferă o soluție greșită sau abuzivă, cine răspunde pentru aceasta? Dezvoltatorul, instituția care a implementat sistemul, sau nimeni?

În final, algoritmii pot fi manipulați, exploatați sau chiar hack-uiți. În dosare cu miză mare sau implicare politică, acest lucru poate deveni un pericol real”, mai atrage atenția ChatGPT. 

Citiți și: 

Jocul cu Pokemoni jucat de toată planeta a avut în spate un plan diabolic. Toate datele utilizatorilor au fost stocate

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre
Stiri parteneri

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *