Dincolo de acest aspect e important de știut că mămăliga are multe calități. În țara noastră mămăliga se prepară de la jumătatea secolului al XVII-lea, când porumbul a început să fie cultuvat în Ţările Române. Dar și până atunci se prepara o „soră” a mămăligii, din mei. Făina galbenă de porumb era însă mult mai gustoasă. Istoria mămăligii în România are doar câteva sute de ani.
Mămăliga este un terci gros din făină de mălai. Adică de porumb. Se prepară peste tot pe glob. Faptul că făina se fierbe pur și simplu în apă, până atinge consistența dorită, o face mult mai simplu de preparat decât, de exemplu, pâinea. De aceea a fost, mult timp, un înlocuitor facil. Unii o fierb în lapte, adaugă unt şi brânză în rețetă etc.
Mămăliga are un aport important de vitamine şi minerale. A fost la îndemâna țăranilor, pentru a se hrăni consistent și sănătos. Dar nu e deloc o mâncare de proastă calitate.
Trebuie aminti că porumbul a ajuns în Europa în secolul al XVI-lea, de pe continentul american. Odată cu el, europenii au învățat să prepare mămăliga. Deja în anul 1873, celebrul dicţionar Larousse atestă existenţa mămăligii, ca fiind „făina de porumb fiartă în principatele Dunării”.
Mămăliga se regăsește în toate bucătăriile din Europa (Moldova, Bulgaria, Ungaria, Italia, Slovenia, Serbia, Ucraina etc.). Dar și pe celelalte continente, în ţări precum Mexic, Brazilia, Uruguay, Argentina, Venezuela. Pentru acest ultim grup de ţări, prepararea terciului din făină de porumb este veche de mii de ani, porumbul fiind cereala lor de bază.
Rețetă simplă de mămăligă
Ingrediente: 250 g mălai de porumb, 1 l apă, 1 linguriță de sare.
Mod de preparare: Apa se pune la fiert împreună cu sarea. Când clocotește, se adaugă făina, treptat, în „ploaie” și se mestecă puternic cu un tel. Când începe să bolborosească, după s-a încorporat tot mălaiul, mămăliga este gata. Se răstoarnă pe o farfurie sau un tocător de lemn și se lasă să se răcească. Ea se va și întări. Dacă vreți să o tăiați ca pe vremuri, folosiți un fir de ață.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook