Gospodinele de modă veche își amintesc cum i se spunea, pe vremuri, dulceții de trandafir: un dulce elixir. Desertul acesta se face mai ales din petalele trandafirului de Damasc – Rosa Damascena Trigintipetala, un trandafir cu un parfum aparte, puternic, și cu floarea micuță și foarte deasă.
Numele ”Damascena” se referă la orașul Damasc, capitala Siriei, locul de unde, în timpul cruciadelor, trandafirul a fost adus pe teritoriul Europei. Trandafirul pe care astăzi îl savurăm sub forma unor delicioase dulciuri, este una din cele mai vechi flori consemnate în documentele istorice. După cruciade, el a ajuns să fie intens cultivat în țări precum Franța, Maroc, Iran, Bulgaria sau Turcia.
Pasionații spun că trandafirul este un dar special al naturii. Aceasta i-a dat tot ce avea mai de preț: gingășie, frumusețe, parfum îmbietor și petale de catifea.
Rețeta. Dulceață de trandafiri
Ingrediente: 100 flori de trandafiri de Damasc, 1 kg zahăr, 750 ml apă, 2 lâmâi mari
Preparare: Se culeg florile parfumate, se spală scurt sub jet puternic de apă rece, se scutură bine şi se lasă într-o strecurătoare. Se scutură apoi fiecare floare în parte de surplusul de apă, se taie cu o foarfecă corola, îndepărând baza de culoare albă a petalelor. Astfel pregătite petalele se zvântă și se verifică să nu aibă resturi de stamine sau sepale. Atenție, se folosesc doar petalele perfect sănătoase.
Dacă sunt perfect curate și aproape uscate, petalele se pun într-un castron și se amestecă cu lingură de lemn și se presează împreună cu 2 linguri de zahăr şi zeama de la o lămâie. Procedeul durează până ce petalele devin sticloase şi încep să lase o zeamă colorată și intens parfumată. Se mai continuă presarea până când petalele încep să se adune în ghem, moment în care amestecul se lasă să se ”odihnească”.
Separat se pregătește un sirop de apă cu zahăr, într-un vas antiaderent. Compoziția se aduce la nivelul de fierbere, iar când dă în clocot se face focul mic, și se mestecă încet, pentru legarea siropului. Când siropul e gata, se continuă fierberea, după ce se amestecă cu petalele și siropul lăsat de acestea cât au fost frământate. După alte câteva clocote se adaugă zeama celei de-a doua lămâi și se continuă fierberea până ce siropul se leagă din nou. Dacă rezultă spumă, aceasta se elimină.
Când știi că dulceața este gata
Gospodinele recomandă să înmuiați o lingură în sirop, apoi să lăsați să picure în oală surplusul, iar cînd credeți că mai e doar o picatură de sirop pe lingură, lăsați-o să cadă pe o farfurie rece. Dacă picătura nu se sparge ci rămâne rotundă, ca o perlă, siropul e legat. Dulceața se conservă în borcane mici, curate. Nu necesită conservant, datorită cantității foarte mari de zahăr din compoziție.
Sursa foto: Depozitul de rețete
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook