În mintea multor oameni, politica și corupția sunt sinonime. Iar istoria are multe exemple care confirmă această teorie. Spre exemplu, cea mai mare fraudă electorală din istorie, care a avut loc în anul 1927. Una dintre metodele preferate în fraudarea alegerilor este manipularea sistemului de repartizare a voturilor.
De asemenea, mai există și introducerea de buletine de vot în plus în urne, sau chiar sustragerea celor ale concurenței. „Nu contează cine votează, contează cine numără voturile”, spunea Stalin la un moment dat. Iar aceste vorbe continuă să aibă răsunete puternice chiar și acum. Dintre toate infracțiunile electorale cunoscute de istorie, niciuna nu se compară cu scrutinul din Liberia anilor 1927.
Cea mai mare frauda electorală din istorie. Peste 200.000 de voturi, dar doar 15.000 de votanți
Charles King a reușit să intre în Cartea Recordurilor după ce a câștigat alegerile din Liberia, din 1927. Acesta a reușit să primească 243.000 de voturi, spre deosebire de cele 9.000 ale rivalului său, Thomas Faulkner. Nu diferența de voturi a fost cea care a dus ca rezultatul să intre în istorie, ci faptul că în Liberia, la acea dată, erau 15.000 de persoane cu drept de vot!
Rezultatul a fost contestat îndelung de Faulkner, însă nu a avut succes. King a fost președinte timp de 3 ani, până când a fost demis după scandalul traficului de sclavi între Liberia și mai multe colonii spaniole. King a fost ajutat în campania sa și de americani, cu care era în relații foarte bune și cu care negocia un împrumut substanțial de bani.
Este demn de remarcat că, la acea dată, Liberia avea o populație mică, din care doar bărbații aveau drept de vot. Faulkner obținuse 9000 de voturi, practic peste jumătate din totalul celor 15.000 de alegători. La un calcul simplu, rezultă că în acel an, în Liberia, prezența la vot a fost de „doar” 1620%!
Foto: Facebook
Ce inginerii financiare fac moștenitorii Samsung ca să scape de impozite. Picasso, Chagall şi Gauguin intră în ecuație
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook