Simona Ionescu / Redactor Șef
Viețile romanilor antici pot părea incredibil de diferite de ale noastre, dar o descoperire recentă din Pompeii arată că, în esență, oamenii nu s-au schimbat chiar atât de mult. Arheologii au identificat 79 de graffiti necunoscute până acum, zgâriate pe pereții unei alei care pare să fi fost folosită nu doar ca pasaj pietonal, ci și ca toaletă publică.
Mesajele, vechi de aproape 2.000 de ani, acoperă subiecte de la dragoste și declarații romantice până la insulte, glume obscene și referințe foarte directe la tranzitul intestinal. Multe dintre ele nu ar părea deloc deplasate nici într-o toaletă de bar din zilele noastre.
Desenele și inscripțiile au fost găsite în așa-numitul Coridor al Teatrului din Pompeii — o alee lungă de 27 de metri și lată de aproximativ 3 metri, care lega cele două teatre ale orașului și le oferea spectatorilor un adăpost de ploaie iarna și de soarele arzător vara.
Urmele de jgheaburi de pe una dintre laturile coridorului sugerează că spațiul ar fi putut fi folosit și ca pisoar în aer liber.
Deși graffiti-urile au fost observate încă din 1794, când aleea a fost excavată prima dată, noile tehnologii au permis cercetătorilor să scoată la iveală desene care până acum erau invizibile cu ochiul liber.
Într-un studiu recent, cercetători de la Sorbona și de la Universitatea din Quebec au folosit o tehnică numită Imagistică prin Transformarea Reflectanței, care presupune iluminarea pereților din mai multe unghiuri și analizarea lor cu ajutorul unui software capabil să detecteze detalii extrem de fine.
Rezultatul constă în peste 300 de graffiti documentate, dintre care 79 complet noi.
Unele dintre inscripții sunt surprinzător de romantice. Un fragment intrigant spune:„Erato amat…” — „Erato iubește…”. Din păcate, numele persoanei iubite s-a pierdut în timp, deși se știe că Erato era un nume comun pentru sclave și femei eliberate.
Un alt mesaj, probabil scris de cineva grăbit să plece de la teatru, spune: „Mă grăbesc; ai grijă, Sava mea, și asigură-te că mă iubești!”.
Un text mai poetic notează: „Methe, sclava Cominiei, din Atella, îl iubește pe Cresto din toată inima. Fie ca Venus din Pompeii să le fie favorabilă amândurora și să trăiască mereu în armonie”.
Nu lipsesc însă nici poveștile mult mai directe. Un graffiti relatează aventura unei prostituate pe nume Tyche, care ar fi fost dusă „în acest loc” și plătită pentru a întreține relații intime cu trei bărbați.
Ca în orice oraș modern, nu toate mesajele sunt tandre sau poetice. Unele sunt pur și simplu grosolane. Unul dintre cele mai derutante spune: „Miccio, tatăl tău și-a spart burta în timp ce se c…a; uită-te cum este, Miccio!”.
Ciudat este că numele Miccio apare gravat de patru ori într-o zonă mică a coridorului, semn că persoana respectivă era probabil ținta preferată a glumelor sau insultelor.
Pe lângă texte, pereții sunt acoperiți și de desene care variază de la simple mâzgălituri până la schițe extrem de detaliate. Într-o parte a aleii, arheologii au descoperit un desen impresionant reprezentând doi gladiatori în plină luptă.
Deși o parte din tencuială s-a pierdut, se disting clar armele, armura și scuturile, desenate cu o acuratețe surprinzătoare. Potrivit cercetătorilor, pozițiile realiste ale luptătorilor sugerează că autorul ar fi putut asista cu adevărat la o luptă de gladiatori și a desenat scena din memorie.
Gabriel Zuchtriegel, directorul Parcului Arheologic Pompeii, spune: „Tehnologia este cheia care aruncă o nouă lumină asupra lumii antice și trebuie să informăm publicul despre aceste noi descoperiri”.
Aceste noi descoperiri se adaugă celor peste 10.000 de mesaje și desene găsite pe pereții orașului Pompeii: de la slogane electorale și îndemnuri la vot până la desene obscene cu falusuri și simboluri geometrice.
Pentru că au fost realizate de oameni obișnuiți, nu de artiști angajați de elite, ele oferă o perspectivă unică asupra vieții cotidiene din oraș.
Un astfel de graffiti a ajutat chiar la corectarea datei erupției Vezuviului. Un mesaj lăsat, probabil, de un constructor menționează că „au mâncat o masă grozavă” în a 16-a zi înainte de Calendele lui noiembrie — adică pe 17 octombrie. Acest lucru contrazice data tradițională de 24 august și susține ipoteza că erupția a avut loc, de fapt, pe 24 octombrie.
Pompeii nu este singurul loc din lumea romană unde s-au descoperit astfel de mesaje. La fortul roman Vindolanda, parte a Zidului lui Hadrian, arheologii au găsit o gravură reprezentând un falus uriaș și o inscripție care spunea că un anume Secundinus era „un căcăcios”.
Astfel de gravuri nu sunt deloc rare: nu mai puțin de 13 falusuri au fost descoperite până acum doar pe Zidul lui Hadrian.
Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!
Eliza Gavrilescu s-a alăturat echipei editoriale Rețete şi Vedete în 2024, aducând cu ea peste un deceniu de experiență în presă. A colaborat și cu site-urile evz.ro și infoactual.ro. De-a lungul carierei, Eliza s-a remarcat prin modul echilibrat în care abordează subiectele, dar și prin seriozitatea și respectul față de public. Profesionalismul și atenția ei pentru corectitudinea informației se regăsesc constant în materialele pe care le semnează.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
