Supranumită „regina soldat” și „ mama răniților” Regina Maria (1875 – 1938) a fost cea care ne-a unit, Unirea de la Alba Iulia datorându-i-se de drept, grație muncii ei politice în fața liderilor marilor puteri europene ale epocii. „Am România în gând, inimă și suflet”, spunea Regina Maria, fiica Prințului Albert al Marii Britanii, cea care a ajuns în țara noastră, ca soție a Regelui Ferdinand, după ce l-a refuzat pe verișorul ei ce avea să devină regele George V.
Regina Maria a României, o regină fabuloasă, un destin superb și o rochie pe măsură, purtată, probabil, la cel mai important eveniment din timpul domniei soțului ei, Regele Ferdinand: Unirea. Rochia pe care Regina Maria se crede că a îmbarcat-o la Sărbătorile Unirii de la Alba Iulia este o piesă cum rar poate fi văzută în lume. Cu o puritate a firului de argint de 98% (peste puritatea pe care o au bijuteriile), rochia a fost una cu adevărat simbolică. Vestea bună este că o puteți vedea în Muzeul Teatrului Național din București. Dar înainte de a vă propune să admirați celebra rochie, e interesant de știut povestea ei.
Încoronarea de la Alba Iulia
Pe 15 octombrie 1922, la Alba Iulia, a avut loc un eveniment istoric de o importanță deosebită pentru România. Regele Ferdinand și Regina Maria s-au încoronat într-o ceremonie fastuoasă, devenind suveranii României Mari. Alegerea locului de încoronare, Alba Iulia, nu a fost întâmplătoare. Micul oraș provincial evoca unirea realizată de Mihai Viteazul în anul 1600, dar și proclamarea Unirii Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România, la 1 decembrie 1918.
Astfel, se împlinea una dintre profețiile lui Nicolae Filipescu, marele politician al vremii, care i-a spus regelui, încă din 1915: „Sire, să te încoronezi la Alba Iulia ca rege al tuturor românilor sau să mori pe câmpia de la Turda ca Mihai Viteazul”. Ideea organizării unei încoronări regale a apărut imediat după încheierea Primului Război Mondial.
Regele Ferdinand și Regina Maria au fost încoronați la Alba Iulia (Biblioteca Academiei Române)
În 1920, o comisie formată din personalități de marcă precum generalul Constantin Coandă, diplomatul Nicolae Titulescu, compozitorul George Enescu, poetul Octavian Goga, viitorul patriarh Miron Cristea, istoricul Nicolae Iorga și inginerul Anghel Saligny a pregătit terenul pentru acest eveniment.
Catedrala din Alba Iulia. În interior sunt pictați primii regi ai României
Pentru ceremonia din 1922, a fost construită special Catedrala Ortodoxă din Alba Iulia, cunoscută și sub numele de „Catedrala Reîntregirii”. Construcția acesteia a început în martie 1921 și a fost finalizată într-un timp record de numai 10 luni.
Firul are puritate mai mare decât orice bijuterie
Regele Ferdinand și Regina Maria au sosit la Alba Iulia cu trenul regal în dimineața zilei de 15 octombrie 1922. Au fost întâmpinați la gară de premierul Ionel Brătianu și de primarul orașului. Familia regală a fost transportată în două calești trase de cai până la catedrală, unde erau așteptați de zeci de mii de oameni.
Regina Maria a impresionat prin ținuta sa, fiind îmbrăcată într-o rochie auriu-roșiatică, cu o mantie de catifea roșie pe umeri, purtând pe cap un voal auriu strâns pe frunte cu o panglică de aur. Desigur, această imagine impresionantă a fost pregătită chiar în trenul regal, în lipsa locurilor de cazare adecvate.
Rochia din fir de argint cu puritate 98% purtată de Regina Maria poate fi văzută la Muzeul TNB (Ziarul Metropolis)
Rochia Reginei Maria din Muzeul Teatrului Național din București era realizată din fir de argint pur și broderie de mătase. În mod cert știm că nu a fost cea purtată la Încoronare. Aceasta are o trenă lungă de 4 metri și jumătate. Firul de argint are o compoziție aproape de puritatea totală, de 98%. Ca și comparație, la bijuterii, puritatea argintului este de 95%.
Se crede că Regina Maria ar fi putut purtat rochia la Sărbătorile Unirii, la Alba Iulia. Ascunsă de comuniști și păstrată cu grijă până acum, superba rochie au fost restaurată la Teatrul Național din București și poate fi admirată în Muzeul instituției.
Coroanele Regale, expuse la Muzeul Național de Istorie
Ceremonia de încoronare a fost de o solemnitate aparte. Regele Ferdinand a primit coroana regală de la președintele Senatului și și-a așezat-o singur pe cap. Apoi, a ridicat coroana Reginei și a sărutat-o pe frunte pe Maria. În acel moment, mii de oameni au izbucnit în ovații, pe fundalul Imnului Național cântat de fanfarele militare. Suveranii României au urcat apoi la un balcon, de unde au salutat mulțimea.
Regina Maria a României a fost de o eleganță desăvârșită (Tablou Peleș)
Festivitățile au continuat și în zilele următoare la București, cu un Te Deum la Mitropolie și o defilare prin Piața Universității. În prezent, coroanele regale ale lui Ferdinand și ale Mariei sunt expuse la Muzeul Național de Istorie a României din București, reprezentând simboluri ale unei perioade de mare importanță în istoria României.
Rochia, ascunsă în depozitele Muzeului TNB
În perioada imediat următoare abdicării forțate a Regelui Mihai în 1947, toate simbolurile regale au fost eliminate din spațiul public. Efigiile Regelui Ferdinand și Reginei Maria au fost înlăturate de pe Arcul de Triumf, iar în apropiere a fost ridicată o imensă statuie a lui Stalin. Reședințele regale au fost jefuite, iar obiectele de mobilier și ținutele de ceremonie ale familiei regale au devenit recuzită de teatru. Multe dintre obiectele de artă de mare valoare au ajuns să împodobească casele nomenclaturii comuniste.
Însă, în ultimii ani, în cadrul unor licitații exclusiviste sau în timpul reorganizării unor depozite culturale care au rămas neatinse ani de-a rândul, au fost descoperite urme ale unei Românii fermecătoare. Printre acestea se numără și această rochie din fir de argint purtată de Regina Maria.
Rochia a fost descoperită cu ocazia renovării clădirii Teatrului Național din Piața Universității, de către Aurelia Pomponiu, profesor universitar la Arte și expertă în restaurarea țesăturilor, împreună cu studenții săi de la Modă. În imensa colecție vestimentară a teatrului, care nu fusese cercetată de decenii, au găsit rochia de argint a Reginei Maria, cu trenă. Pe eticheta acesteia se putea citi: „Rochia Reginei Maria, purtată la sărbătoarea de la Alba Iulia”.
Misterul rochiei de argint a Reginei Maria
Profesoara Aurelia Pomponiu, expertă în restaurarea țesăturilor, a depus o muncă de cercetare considerabilă, inclusiv pentru a stabili exact momentul sau momentele în care rochia a fost purtată. Ea a observat existența unor cordoane violet care ajutau pajii regali să îi poarte Reginei trena, conform Digi24.
Faptul că la momentul Încoronării de la Alba Iulia, se știe că Regina Maria își pierduse majoritatea bijuteriilor odată cu Tezaurul României în Rusia bolșevizată adaugă o notă de mister descoperirii rochiei. Regina nu își permitea să achiziționeze des ținute scumpe. Pe de altă parte, având în vedere modelul și cromatica.
Rochia de argint descoperită la Teatrul Național indică faptul mai degrabă faptul că aceasta a aparținut unei tinere de 20 de ani și nu unei doamne în vârstă de 47 de ani și mamă a șase copii. Stilul și broderia rochiei sugerează că ar fi fost făcută în anii 1890 – 1900, perioadă în care Maria era Principesă Moștenitoare. Este cunoscut faptul că Regina Maria adora macii, iar rochia și trena sunt brodate cu maci, de culoare violet (culoarea imperială a Bizanțului), însă, culoarea preferată a Reginei.
Ipoteze în jurul superbei rochii
Există ipoteza că rochia misterioasă descoperită la Teatrul Național din București ar fi fost purtată de Regina Maria la evenimentele de la Sankt Petersburg din mai 1896, cu ocazia Încoronării țarului Nicolae al II-lea. În acest sens, există și o fotografie de la balurile Încoronării care o înfățișează pe Maria într-o rochie similară celei descoperite.
După abdicarea forțată a Regelui Mihai I, se pare că George Franga, primul director al Muzeului Teatrului Național și cel care l-a și înființat, a ascuns cu grijă rochia pentru a o proteja de comuniștii care ar fi putut să o distrugă, simbolic, sau ar fi putut dispune ca ea să fie folosită precum un oarecare costum de teatru, așa cum s-a întâmplat, de altfel, cu multe din ținutele Casei Regale.
Din fericire, o parte din colecția de costume și obiecte regale au supraviețuit și au fost recuperate în ultimii ani, oferind o perspectivă valoroasă asupra istoriei și culturii României.
Surse foto: arhivă, Instagram, Ziarul Metropolis, Biblioteca Academiei
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
