Noi descoperiri confirmă că Arca lui Noe a existat cu adevărat. Cronologia descoperirilor de pe Muntele Ararat

Arheologii au făcut un pas important în încercarea de a demonstra existența Arcei lui Noe. Noile descoperiri confirmă că aceasta a existat cu adevărat, într-o cronologie a cercetărilor asupra Muntelui Ararat care se întinde pe decenii.

Prof. dr. Faruk Kaya, de la Universitatea Agri Ibrahim Cecen, a declarat pentru presa turcă că au fost descoperite piese de ceramică aproape de conturul presupus al Arcei, la situl Dogubayazit, de pe Muntele Ararat din Turcia. Structura geologică cu formă de barcă, lungă de 538 de picioare (aproximativ 164 m), este, de zeci de ani, punctul central al dezbaterilor privind Arca lui Noe, fiind descrisă în Biblie ca locul final de odihnă al legendarului vas.

„Fragmentele de ceramică arată că în această regiune exista activitate umană în perioada Calcolitică, între 5500 și 3000 î.Hr.”, a spus dr. Kaya.

Contribuția cercetătorilor americani la noile descoperiri

Fragmentele de ceramică menționate, descoperite în timpul lucrărilor la drumuri lângă Formațiunea Durupinar din provincia Agri, oferă posibile dovezi ale activității umane de acum 5.000–7.000 de ani. Recent, o echipă de cercetători americani a folosit tehnologia radar pentru a cartografia posibilele rămășițe ale Arcei lui Noe aflate dedesubt.

Dr. Kaya a mai menționat că data ceramicii corespunde cu estimările tradiționale privind perioada în care ar fi trăit salvatorul lumii biblice. Ceramica este unul dintre cei mai clari indicatori ai așezărilor umane, ceea ce alimentează și mai mult teoriile conform cărora acest loc ar putea fi situl biblic real.

Arca lui Noe a existat cu adevărat

În lumina acestei posibile descoperiri de referință, cercetătorul a cerut protejarea sitului și a solicitat un moratoriu „asupra scoaterii pietrelor sau altor materiale de pe sit”.

Dr. Kaya a menționat că oamenii au luat pietre cu marcaje, riscând să profaneze acest sit arheologic și patrimoniul cultural. Profesorul a avertizat, de asemenea, asupra pericolelor naturale care ar putea afecta această minune arheologică, cauzând eroziune pe ambele părți ale formațiunii și amplificând daunele.

Aceasta nu este prima descoperire semnificativă legată de situl de pe Muntele Ararat. Cercetători independenți au folosit radar cu penetrare în sol pentru a detecta un tunel de aproximativ 4 metri (13 picioare) care traversează centrul formațiunii, precum și trei straturi subterane care corespund descrierii biblice a celor trei punți ale bărcii.

„Fă un acoperiș pentru arcă și încheie-l la o palmă deasupra; pune ușa arcei pe partea ei. Fă-o cu punți inferioare, a doua și a treia”, se arată în Cartea Genezei 6:16 din Biblie.

Cronologia descoperirilor de pe Muntele Ararat

Anii 1950–1960 – Ilhan Durupinar identifică o formă geologică cu aspect de barcă în regiunea Dogubayazit, Turcia. Aceasta devine „situl Durupinar”, considerat de unii ca fiind Arca lui Noe. Este începutul dezbaterii publice și științifice despre Arca de pe Ararat.

Anii 1960–1990 – Cercetători independenți și entuziaști religioși studiază formațiunea, aducând dovezi vizuale și fotografice. Se vehiculează ipoteza că forma „barcă” ar corespunde dimensiunilor biblice (aproximativ 538 picioare / 164 m).

Anii 1990–2010 – Încep primele scanări radar și studii geologice mai serioase. Se descoperă tuneluri subterane și structuri stratificate care ar corespunde celor trei punți ale arcei biblice.

Deceniul următor – Echipe de cercetători independenți continuă scanările radar și fotografiile aeriene. Teoria existenței Arcei devine tot mai controversată, iar comunitatea științifică rămâne sceptică. Apar relatări despre fragmente ceramice și posibile vestigii umane, dar fără confirmări riguroase.

Recent – Descoperirea fragmentelor de ceramică în timpul lucrărilor la drumuri lângă Formațiunea Durupinar este anunțată oficial de prof. dr. Faruk Kaya. De asemenea, el face publică datarea ceramicii în perioada Calcolitică (5500–3000 î.Hr.). Aceasta este prima legătură clară între activitatea umană și presupusa locație a Arcei lui Noe.

Foto: Pixabay

Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!